1 Şi le-a mai spus discipolilor: „Era un om bogat care avea un administrator. Acesta a fost denunţat că i-ar risipi averea.
2 El l-a chemat şi i-a spus: «Ce aud despre tine? Dă cont de administraţia ta, căci de acum nu mai poţi fi administrator».
3 Atunci administratorul şi-a spus în sine: «Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia administraţia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.
4 Ştiu ce voi face pentru ca oamenii să mă primească în casele lor atunci când voi fi dat afară din administraţie».
5 Şi, chemându-i pe debitorii stăpânului său, unul câte unul, i-a spus primului: «Cu ce eşti dator stăpânului meu?»
6 Acesta i-a spus: «Cu o sută de măsuri de untdelemn». El i-a răspuns: «Ia-ţi chitanţa, aşează-te repede şi scrie cincizeci».
7 După aceea, i-a spus altuia: «Tu, cât datorezi?» Acesta a răspuns: «O sută de măsuri de grâu». El i-a spus: «Ia-ţi chitanţa şi scrie optzeci».
8 Stăpânul l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că a lucrat cu înţelepciune; pentru că fiii veacului acestuia, în generaţia din care fac parte, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.

9 Iar eu vă spun: Faceţi-vă prieteni din mamona nedreaptă, pentru ca ei să vă primească în corturile veşnice atunci când veţi duce lipsă.
10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mai mari. Şi cine este necinstit în cele mai mici lucruri este necinstit şi în cele mai mari.
11 Deci, dacă voi nu aţi fost credincioşi cu mamona nedreaptă, cine vă va încredinţa adevărata bogăţie?
12 Şi dacă nu aţi fost credincioşi cu avuţia străină, cine v-o va da pe a voastră?
13 Nici un servitor nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei”.

14 Auzeau toate acestea şi fariseii, iubitori de bogăţie, şi îşi băteau joc de el.
15 Dar el le-a spus: „Voi sunteţi cei care vă arătaţi drepţi înaintea oamenilor, însă Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; căci ceea ce este preţios pentru oameni este respingător înaintea lui Dumnezeu.

16 Legea şi Profeţii au fost până la Ioan; de atunci se vesteşte împărăţia lui Dumnezeu şi fiecare se luptă să intre în ea.
17 Mai uşor este ca cerul şi pământul să piară decât să cadă o singură virgulă din Lege.
18 Oricine îşi lasă soţia şi se însoară cu alta comite adulter; iar cine se însoară cu una lăsată de bărbat comite adulter.

19 Era un om bogat care se îmbrăca în purpură şi mătăsuri fine şi petrecea în fiecare zi cu mare fast,
20 iar la poarta lui zăcea un sărac cu numele de Lazăr, plin de bube.
21 El ar fi dorit să-şi astâmpere foamea cu ceea ce cădea de pe masa bogatului. Mai mult, veneau şi câinii să-i lingă bubele.
22 A murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Abraham. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
23 Pe când se chinuia în iad, şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Abraham şi pe Lazăr în sânul lui
24 şi a strigat: «Părinte Abraham, îndură-te de mine şi trimite-l pe Lazăr ca să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci sufăr cumplit în flăcările acestea».
25 Însă Abraham i-a spus: «Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune în timpul vieţii, iar Lazăr, cele rele; acum însă el este aici fericit, tu însă suferi.
26 Şi, pe lângă toate acestea, între noi şi voi este o mare prăpastie, încât cei care ar vrea să treacă de aici la voi să nu poată şi nici de acolo la noi».
27 El a zis: «Atunci te rog, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
28 căci am cinci fraţi, ca să-i prevină, nu cumva să ajungă şi ei în acest loc de chin.
29 Dar Abraham i-a spus: «Îi au pe Moise şi pe Profeţi: să asculte de ei!»
30 El însă a zis: «Nu, părinte Abraham, dar dacă unul dintre morţi ar veni la ei, s-ar converti».
31 I-a răspuns: «Dacă nu ascultă de Moise şi Profeţi, chiar dacă ar învia cineva din morţi, nu se vor convinge»”.