1 Plin de Duhul Sfânt, Isus s-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duh în pustiu
2 timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Nu a mâncat în zilele acelea şi, când ele s-au sfârşit, i-a fost foame.
3 Atunci diavolul i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să devină pâine”.
4 Însă Isus i-a răspuns: „Este scris: Nu numai cu pâine va trăi omul”.

5 Ducându-l mai sus, i-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii
6 şi i-a spus: „Îţi voi da toată puterea şi măreţia lor, pentru că mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau.
7 Deci, dacă tu te vei închina înaintea mea, a ta va fi toată”.
8 Şi, răspunzând, Isus i-a spus: „Este scris: Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei sluji”.
9 L-a dus apoi în Ierusalim şi l-a aşezat pe coama templului şi i-a spus: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
10 căci este scris: Le va porunci îngerilor săi în privinţa ta ca să te păzească
11 şi: Te vor ţine pe mâini
ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră”.
12 Însă Isus, răspunzându-i, i-a zis: „S-a spus: Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău”.
13 Şi, după ce a terminat toată ispitirea, diavolul s-a îndepărtat de la el pentru un anumit timp.

14 Isus s-a întors în Galileea, cu puterea Duhului, şi faima lui s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.
15 Iar el învăţa în sinagogile lor şi era lăudat de toţi.
16 A venit la Nazaret, unde fusese crescut, şi a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, şi s-a ridicat ca să citească.
17 I s-a dat cartea profetului Isaia şi, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:
18 Duhul Domnului este asupra mea:
pentru aceasta m-a uns
să duc săracilor vestea cea bună;
m-a trimis să proclam
celor închişi eliberarea
şi celor orbi recăpătarea vederii,
să redau libertatea celor asupriţi;
19 să vestesc un an de îndurare al Domnului.
20 A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptaţi spre el.
21 A început apoi să le vorbească: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi ascultat-o cu urechile voastre”.
22 Toţi dădeau mărturie în favoarea lui şi se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura lui şi spuneau: „Nu este acesta fiul lui Iosif?”
23 Dar el le-a spus: „Fără îndoială îmi veţi zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafarnaum, fă şi aici, în patria ta».
24 Adevăr vă spun că nici un profet nu este acceptat în patria sa
25 şi adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani şi şase luni, încât s-a făcut mare foamete pe tot pământul,
26 dar Ilie nu a fost trimis la nici una dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului.
27 Şi mulţi leproşi erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curăţat decât doar Naaman Sirianul”.

28 Auzind acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie.
29 Sculându-se, l-au scos afară din cetate şi l-au dus pe buza prăpastie de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo.
30 Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.

31 Apoi a coborât la Cafarnaum – o cetate din Galileea – şi îi învăţa în zilele de sâmbătă,
32 iar ei erau uimiţi de învăţătura lui deoarece cuvântul lui avea autoritate.

33 Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat şi striga în gura mare:
34 „Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: sfântul lui Dumnezeu”.
35 Însă Isus i-a poruncit spunându-i: „Taci şi ieşi din el!” Atunci diavolul l-a trântit jos, în mijloc, şi a ieşit din el fără ca să-i facă vreun rău.
36 I-a cuprins teama pe toţi şi spuneau unii către alţii: „Ce fel de învăţătură este aceasta? El le porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele se îndepărtează!”
37 Şi vestea despre el s-a răspândit în tot ţinutul dimprejur.

38 După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de o febră mare şi l-au rugat pentru ea.
39 Aplecându-se asupra ei, a poruncit febrei şi aceasta a lăsat-o. Sculându-se îndată, ea a început să-i servească.

40 La apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi de diferite boli îi aduceau la el, iar el, punându-şi mâinile peste fiecare dintre ei, îi vindeca:
41 din mulţi ieşeau diavoli care strigau şi spuneau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” Dar el, mustrându-i, nu le permitea să vorbească pentru că ştiau că el este Cristos.

42 După ce s-a făcut ziuă, a ieşit şi a mers într-un loc pustiu, însă mulţimile îl căutau şi, ajungând până la el, voiau să-l oprească să plece de la ei.
43 Dar el le-a spus: „Trebuie să vestesc împărăţia lui Dumnezeu şi celorlalte cetăţi pentru că de aceea am fost trimis”.
44 Şi predica prin sinagogile din Iudeea.