1 După ce Alexandru l-a lovit pe Filip Macedoneanul, care a ieşit din ţinutul Chitim, şi l-a bătut pe Darius, regele perşilor şi al mezilor, a domnit în locul lui mai întâi peste Elada.
2 A purtat multe războaie, a pus stăpânire peste fortăreţe şi a ucis regi de pe pământ.
3 A ajuns până la marginile pământului şi a luat pradă de la multe popoare. Pământul s-a liniştit înaintea lui; i s-a înălţat inima şi s-a umplut de mândrie.
4 A adunat o armată foarte puternică şi a pus stăpânire peste ţinuturile popoarelor şi ale stăpânilor, care au ajuns [să plătească] tribut.
5 După acestea, a căzut la pat şi şi-a dat seama că va muri.
6 I-a chemat pe slujitorii săi cei mai renumiţi, pe cei care crescuseră cu el din tinereţe şi le-a împărţit imperiul său când era încă în viaţă.
7 Alexandru a domnit timp de doisprezece ani; apoi a murit.
8 Slujitorii lui au pus stăpânire fiecare asupra ţinutului său.
9 După, moartea lui, toţi şi-au pus coroanele. Apoi, fiii lor după ei, timp de mulţi ani au înmulţit relele pe pământ.

10 Din ei a ieşit un vlăstar păcătos, Antioh Epifanul, fiul regelui Antioh care a fost ostatic la Roma. El a devenit rege în anul o sută treizeci şi şapte al domniei grecilor.
11 În acele zile, au ieşit din Israel fii nelegiuiţi care îi îndemnau pe mulţi, zicând: „Hai să încheiem o alianţă cu neamurile din jurul nostru, căci de când ne-am separat de ei, multe rele ni s-au întâmplat!”.
12 Şi cuvântul a fost plăcut în ochii lor.
13 Unii din popor au fost dispuşi să meargă la rege ca să le dea putere să împlinească prescripţiile neamurilor.
14 Au construit un gimnaziu la Ierusalim, după obiceiul neamurilor.
15 Au înlăturat [semnele] circumciziei, s-au îndepărtat de alianţa sfântă, s-au unit cu neamurile şi s-au vândut ca să săvârşească răul.

16 Când s-a întărit domnia lui Antioh, s-a gândit să ia în stăpânire şi ţara Egiptului ca să stăpânească peste două regate.
17 A mers împotriva Egiptului cu o mulţime impunătoare, cu care, cu elefanţi, cu cai şi cu o flotă mare.
18 A purtat război cu Ptolemeu, regele Egiptului. Ptolemeu a dat înapoi din faţa lui şi a fugit; şi au căzut mulţi răniţi.
19 A cucerit cetăţile întărite din ţara Egiptului şi a luat pradă din ţara Egiptului.
20 Antioh s-a întors după ce a bătut Egiptul în anul o sută patruzeci şi trei. A urcat împotriva Israelului şi a venit la Ierusalim cu o mulţime impunătoare.

21 A intrat în sanctuar cu trufie şi a luat altarul de aur, candelabrul pentru lumină şi toate instrumentele lui,
22 masa punerii înainte, amforele, lighenele, cupele de aur, catapeteasma, coroanele şi podoaba care era pe faţada templului: pe toate le-a luat.
23 A luat argintul, aurul şi obiectele preţioase; a luat tezaurele ascunse pe care le-a găsit.
24 A luat toate şi a mers în ţara lui după ce a făcut un masacru şi a vorbit cu trufie mare.
25 A fost un mare plânset în Israel, în toate locurile sale.
26 Au suspinat principii şi bătrânii,
fecioarele şi tinerii şi-au pierdut vlaga,
iar frumuseţea femeilor s-a ofilit.
27 Toţi mirii înălţau bocete
şi curgeau lacrimi în camera miresei.
28 Pământul s-a cutremurat pentru locuitorii lui
şi toată casa lui Israel a fost învăluită de ruşine.

29 După doi ani de zile, regele a trimis un principe ca să adune tributul în cetăţile lui Iuda; [acesta] a intrat în Ierusalim cu o mulţime impunătoare.
30 Le-a spus cu viclenie cuvinte de pace şi l-au crezut. Dar, pe neaşteptate, s-a năpustit asupra cetăţii; a făcut un mare măcel şi a ucis mult popor din Israel.
31 A luat pradă din cetate, i-a dat foc şi i-a dărâmat casele şi zidul de jur împrejur.
32 Au luat captivi femeile şi copiii şi au pus stăpânire peste animale.
33 Au întărit cetatea lui David cu un zid mare şi puternic şi cu turnuri puternice şi au transformat-o într-o fortăreaţă pentru ei.
34 Au pus acolo un popor păcătos, oameni fără de lege care s-au întărit în ea.
35 Au aşezat acolo arme şi hrană, au adunat prada din Ierusalim şi a devenit o mare cursă.

36 A devenit o capcană pentru sanctuar
şi un adversar malefic pentru Israel în toate.
37 Au vărsat sânge nevinovat în jurul sanctuarului
şi au profanat sanctuarul.
38 Locuitorii Ierusalimului au fugit din cauza lor
şi [Ierusalimul] a devenit locuinţă a străinilor;
[cetatea] a devenit străină pentru cei născuţi în ea
şi copiii ei au părăsit-o.
39 Sanctuarul ei a fost devastat ca un pustiu,
sărbătorile ei s-au transformat în plâns,
iar [zilele] ei de sabat în ruşine
şi cinstea ei în batjocură.
40 Pe cât era cinstea ei,
pe atât s-a înmulţit necinstea;
şi măreţia ei s-a schimbat în plânset.

41 Regele a scris întregului său regat ca toţi să fie un singur popor.
42 Fiecare să-şi părăsească obiceiurile proprii. Şi toate popoarele s-au supus cuvântului regelui.
43 Mulţi din Israel au primit cu plăcere cultul lui, au adus jertfe idolilor şi au profanat [ziua] de sabat.
44 Regele a trimis scrisori prin mesageri la Ierusalim şi în toate cetăţile lui Iuda ca să se poarte după obiceiuri străine ţării;
45 să interzică arderile de tot, jertfele şi libaţiunile din sanctuar şi să profaneze [zilele] de sabat şi de sărbătoare,
46 să necinstească sanctuarul şi sfinţii;
47 să construiască altare, incinte şi temple pentru idoli; să jertfească porci şi animale impure;
48 să-i lase pe fiii lor necircumcişi, să-şi facă sufletele abominabile cu orice fel de lucruri impure şi profanate;
49 să uite legea şi să-i schimbe toate prescrierile.
50 Cine nu va fi făcut după cuvântul regelui să fie dat la moarte!
51 Toate aceste cuvinte le-a scris [regele] întregului său regat. A pus supraveghetori peste tot pământul şi a poruncit tututor cetăţilor lui Iuda să aducă jertfe, cetate după cetate.
52 Mulţi din popor s-au unit cu ei, toţi cei care au abandonat legea şi au făcut rele pe pământ.
53 L-au constrâns pe Israel [să fugă] în locuri ascunse şi în toate refugiile lor.

54 În ziua a cincisprezecea a lui Casleu, în anul o sută patruzeci şi cinci, a construit urâciunea pustiirii pe altar; iar în cetăţile lui Iuda, de jur împrejur, a construit altare.
55 Aduceau jertfe la uşile caselor şi în pieţe.
56 Cărţile legii pe care le-au găsit, rupându-le, le-au ars în foc.
57 Dacă se descoperea la cineva vreo carte a alianţei şi dacă cineva urma legea, hotărârea regelui îl dădea la moarte.
58 În puterea lor [astfel] acţionau în Israel împotriva celor pe care-i descopereau în cetăţi, lună de lună.
59 În ziua a douăzeci şi cincea a lunii aduceau jertfe pe altarul care se afla pe [locul] altarului [templului].
60 Pe femeile care-şi tăiau împrejur copiii le-au ucis – conform hotărârii –
61 cu pruncii lor agăţaţi de gâtul lor, au măcelărit familiile lor şi pe cei care au făcut tăierea lor împrejur.

62 Însă mulţi în Israel au prins curaj şi au găsit în ei puterea să nu mănânce lucruri impure.
63 Au acceptat să moară decât să se contamineze cu mâncăruri şi să profaneze alianţa cea sfântă. Şi au murit.
64 A fost o foarte mare mânie asupra Israelului.