1 Când au auzit neamurile din jur că fusese reconstruit altarul şi că fusese dedicat sanctuarul ca mai înainte, s-au mâniat foarte mult.
2 S-au sfătuit să nimicească neamul lui Iacob care se afla în mijlocul lor; şi au început să-i ucidă în popor şi să-i nimicească.

3 Iuda a luptat împotriva fiilor lui Esau în Idumeea, la Acrabatene, căci ei atacaseră Israelul. A făcut un mare măcel printre ei, i-a supus şi a luat pradă de la ei.
4 Apoi şi-a amintit de relele fiilor lui Baiane, care era pentru popor o cursă şi o piatră de poticnire, întrucât întindeau capcane pe drumuri.
5 Au fost închişi de către el în turnuri, i-a asediat, i-a dat nimicirii şi le-a dat foc turnurilor cu toţi cei care erau în ele.
6 A trecut la fiii lui Amon şi a găsit o grupă puternică, un popor numeros şi pe Timotei, conducătorul lor.
7 A purtat cu ei multe războaie, i-a zdrobit din faţa lui şi i-a înfrânt.
8 A pus stăpânire pe Iazer şi pe suburbiile sale; apoi s-a întors spre Iudeea.

9 Neamurile care erau în Galaad s-au adunat împotriva [fiilor] lui Israel care erau între hotarele lor ca să-i nimicească. Însă ei au fugit în fortăreaţa Datema.
10 I-au trimis scrisori lui Iuda şi fraţilor lui spunând: „Neamurile din jur s-au adunat împotriva noastră ca să ne nimicească!
11 Ei se pregătesc să vină să atace fortăreaţa în care am fugit. Timotei conduce armata lor.
12 Acum, vino şi ne eliberează din mâna lor, căci mulţi au căzut dintre noi!
13 Toţi fraţii noştri care sunt în [ţinutul] lui Tobia au murit şi i-au luat captivi pe femeile lor şi pe copii, ca şi bunurile lor. Au ucis acolo cam o mie de bărbaţi”.
14 Încă mai citeau scrisorile şi, iată, că au sosit alţi mesageri din Galileea cu hainele sfâşiate, aducând la cunoştinţă lucruri asemănătoare.
15 Ei au spus că s-au adunat împotriva lor străini din Ptolemais, din Tir, din Sidon şi din toată Galileea „ca să ne nimicească”.
16 Când au auzit Iuda şi poporul aceste cuvinte, s-au reunit într-o mare adunare ca să hotărască ce să facă pentru fraţii lor care erau în suferinţă şi împotriva cărora se duceau lupte.
17 Iuda i-a zis lui Simon, fratele său: „Alege-ţi bărbaţi şi mergi ca să-i eliberezi pe fraţii tăi care sunt în Galileea; eu şi Ionatan, fratele meu, vom merge în Galaad”.
18 I-a lăsat de pază pe Iosif, [fiul] lui Zaharia, şi pe Azaria, conducătorul poporului, cu restul armatei care era în Iudeea.
19 Şi le-a poruncit, zicând: „Staţi în fruntea acestui popor şi nu purtaţi război cu neamurile până când nu ne vom întoarce!”.
20 Au împărţit pentru Simon trei mii de bărbaţi ca să meargă în Galileea, iar pentru Iuda opt mii [ca să meargă] în Galaad.

21 Simon a plecat în Galileea, a purtat multe războaie cu neamurile şi a nimicit neamurile din faţa lui.
22 I-a urmărit până la porţile [cetăţii] Ptolemais. Au căzut dintre neamuri până la trei mii de bărbaţi şi au luat pradă de la ei.
23 I-a luat pe cei care erau din Galileea şi din Arbata împreună cu femeile şi copiii lor şi cu toate câte aveau şi i-a adus în Iudeea cu bucurie mare.

24 Iuda Macabeul şi Ionatan, fratele său, au trecut Iordanul şi au mers cale de trei zile în pustiu.
25 I-au întâlnit pe nabatei, care i-au primit cu pace, şi le-au povestit toate cele întâmplate fraţilor lor în Galaad
26 şi că mulţi dintre ei sunt prinşi în Bosora şi Bosor, în Alema, Hasfo, Mached şi Carnain: toate acestea erau cetăţi puternice şi mari.
27 Şi în celelalte cetăţi din Galaad mai erau prinşi. Şi, a doua zi, [neamurile] aveau de gând să asedieze fortăreţele, să le cucerească şi să-i nimicească pe toţi într-o singură zi.

28 Iuda şi tabăra lui s-au întors pe neaşteptate pe drumul spre pustiu, spre Bosora. Au capturat cetatea şi i-au ucis pe toţi bărbaţii prin ascuţişul sabiei; au luat pradă de la ei şi au dat foc [cetăţii].
29 Au plecat de acolo noaptea şi au mers până la fortăreaţă.
30 Dimineaţa, şi-au ridicat ochii şi, iată, un popor mare, care nu putea fi numărat – aducând scări şi maşinării pentru a ataca fortăreaţa – lupta împotriva lor.
31 Iuda a văzut că lupta începuse şi că zgomotul din cetate se ridica până la cer cu [sunet] de trâmbiţă şi cu strigăt puternic.
32 Le-a spus bărbaţilor armatei: „Luptaţi astăzi pentru fraţii noştri!”.
33 A ieşit în trei grupe în spatele lor, au sunat din trâmbiţe şi au strigat în rugăciune.
34 Tabăra lui Timotei şi-a dat seama că era [Iuda] Macabeul şi a fugit din faţa lui. El a făcut un mare măcel printre ei şi au căzut în ziua aceea dintre ei până la opt mii de bărbaţi.
35 S-a îndreptat apoi spre Alema, a luptat împotriva ei, a cucerit-o, a ucis toţi bărbaţii din ea, le-a luat prăzile şi i-a dat foc.
36 De acolo a plecat şi a cucerit Hasfo, Mached, Bosor şi celelalte cetăţi din Galaad.
37 După aceste lucruri, Timotei şi-a adunat o altă tabără. A aşezat-o în faţa [cetăţii] Rafon, de cealaltă parte a torentului.
38 Iuda a trimis să se spioneze tabăra şi i-au adus la cunoştinţă: „S-au adunat la el toate neamurile din jurul nostru, o armată foarte mare.
39 Au tocmit arabi ca să-i ajute şi şi-au aşezat tabăra de cealaltă parte a torentului, gata să vină şi să lupte împotriva ta”. Şi Iuda a mers în întâmpinarea lor.
40 Timotei le-a zis comandanţilor armatei sale când se apropia de Iuda şi de tabăra lui care era la torentul de apă: „Dacă va trece la noi primul, nu vom putea să-i ţinem piept, căci va fi mai puternic decât noi.
41 Dacă însă se va teme şi îşi aşază tabăra dincolo de râu, vom trece la el şi vom fi mai puternici decât el”.

42 Când Iuda se apropia de torentul de apă, i-a aşezat pe scribii poporului lângă torent şi le-a poruncit, zicând: „Nu lăsaţi niciun om să se sustragă, ci toţi să iasă la luptă!”.
43 A trecut el primul înaintea lor şi tot poporul l-a urmat. A nimicit înaintea lor toate neamurile; ei au abandonat armele lor şi au fugit la sanctuarul din Carnain
44 A ocupat cetatea şi au dat foc sanctuarului cu toţi cei care erau în el. A fost distrusă [cetatea] Carnain şi nu au putut rezista în faţa lui Iuda.

45 Iuda i-a adunat pe toţi [fiii lui] Israel care erau în Galaad, de la mic la mare, femeile, copiii şi bunurile lor – o tabără foarte mare – şi a venit în ţinutul lui Iuda.
46 Au ajuns la Efron, o cetate mare şi foarte puternică în drumul lor, pe care nu o puteai ocoli nici prin dreapta, nici prin stânga, ci [trebuia] să treci prin mijlocul ei.
47 I-au închis pe cei care erau din cetate şi au blocat porţile cu pietre.
48 Iuda le-a trimis cuvinte de pace, zicând: „Vom trece prin ţara voastră ca să mergem în ţara noastră. Nimeni nu vă va face niciun rău. [Vrem] doar să trecem în picioare”. Dar ei nu au vrut să îi deschidă.
49 Atunci, Iuda a poruncit să se vestească în tabără ca fiecare să se oprească în locul în care este.
50 El a luat bărbaţi din armată şi a luptat împotriva cetăţii toată ziua aceea şi toată noaptea şi cetatea a fost dată în mâinile lui.
51 I-a nimicit pe toţi bărbaţii prin ascuţişul sabiei şi a ras-o la pământ. A luat pradă din ea şi a trecut prin cetate deasupra celor ucişi.
52 Au traversat Iordanul spre câmpia cea mare, în faţă cu Baitsan.
53 Iuda îi aduna pe cei care rămâneau în urmă şi încuraja poporul tot timpul călătoriei, până când a ajuns în ţinutul lui Iuda.
54 A urcat la muntele Sion cu bucurie şi veselie şi a adus arderi de tot pentru că nu căzuse dintre ei nimeni până când s-au întors în pace.

55 În zilele în care Iuda şi Ionatan erau în Galaad, iar Simon, fratele lui, era în Galileea, în faţa [cetăţii] Ptolemais,
56 Iosif, [fiul] lui Zaharia, şi Azaria, conducătorii armatei, au auzit de faptele de vitejie şi de luptele pe care le făcuseră
57 şi au spus: „Să ne facem şi noi un nume şi să mergem să luptăm cu neamurile care sunt în jurul nostru!”.
58 Au poruncit celor care erau în armata ce era cu ei şi au mers împotriva [cetăţii] Iamnia.
59 Gorgias şi bărbaţii lui au ieşit din cetate ca să-i întâmpine în luptă.
60 Iosif şi Azaria au fost înfrânţi şi au fost urmăriţi până la munţii Iudeii. Au căzut în ziua aceea din poporul lui Israel până la două mii de bărbaţi.
61 A fost înfrângere mare în popor, pentru că nu au ascultat de Iuda şi de fraţii lui, crezând [că pot face] fapte de vitejie.
62 Dar ei nu erau din descendenţa acelor bărbaţi prin mâinile cărora a fost dată eliberarea pentru Israel.

63 Bărbatul Iuda şi fraţii lui au fost cinstiţi foarte mult înaintea întregului Israel şi a tuturor neamurilor care au auzit de numele lui.
64 Şi se adunau la ei, lăudându-i.

65 Iuda şi fraţii lui au ieşit şi au luptat împotriva fiilor lui Esau în ţinutul din sud. Au lovit [cetatea] Hebron şi suburbiile ei, au dărâmat fortăreţele ei şi au dat foc turnurilor din jurul ei.
66 Au plecat ca să meargă în ţinutul străinilor şi au trecut prin Marisa.
67 În acea zi au căzut în luptă preoţi doritori de fapte de vitejie, pentru că au ieşit la luptă în mod necugetat.
68 Apoi, Iuda s-a îndreptat spre Azot, ţinut al străinilor. Le-a dărâmat altarele, a ars statuile zeilor lor, a luat prăzi din cetăţi şi s-a întors în ţinutul lui Iuda.