13
Când ieşea din templu, unul dintre discipolii săi i-a spus: „Învăţătorule, iată ce pietre şi ce construcţii!”
Isus i-a zis: „Vezi aceste construcţii măreţe? Nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată.
Apoi, stând pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, Petru, Iacob, Ioan şi Andrei l-au întrebat aparte:
„Spune-ne, când se vor întâmpla acestea şi care este semnul când toate acestea vor începe să se împlinească?”
Isus a început să le spună: „Aveţi grijă să nu vă înşele cineva.
Vor veni mulţi în numele meu spunând: «Eu sunt» şi vor înşela pe mulţi.
Când veţi auzi despre războaie şi zvonuri de războaie, nu vă înspăimântaţi, căci trebuie să se întâmple, dar nu este încă sfârşitul.
Se va ridica un popor împotriva altui popor şi un imperiu împotriva altui imperiu. Vor fi cutremure în diferite locuri; va fi foamete. Acestea sunt începutul durerilor.
Dar aveţi grijă de voi înşivă: vă vor da pe mâna sinedriilor şi vă vor bate prin sinagogi şi veţi fi duşi înaintea guvernanţilor şi a regilor din cauza mea, ca mărturie pentru ei,
10 dar mai întâi trebuie vestită evanghelia la toate popoarele.
11 Când vă vor duce să vă predea, nu vă preocupaţi ce veţi spune, ci spuneţi ceea ce vi se va da în ceasul acela, pentru că nu sunteţi voi cei care vorbiţi, ci Duhul Sfânt.
12 Frate pe frate va da la moarte şi tată pe fiu. Copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor ucide.
13 Şi veţi fi duşmăniţi de toţi din cauza numelui meu. însă, cine va rămâne statornic până la sfârşit, acela va fi mântuit.
14 Când veţi vedea urâciunea pustiirii stând acolo unde nu trebuie” – cel care citeşte să înţeleagă – „cei care sunt în Iudeea să fugă în munţi;
15 cel care se află pe terasa casei să nu coboare şi nici să nu intre să ia ceva din casă.
16 Iar cine este pe câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.
17 Vai celor însărcinate şi celor care alăptează în zilele acelea!
18 Rugaţi-vă ca să nu se întâmple iarna,
19 căci în acele zile va fi nenorocire cum n-a fost de la începutul lumii pe care a creat-o Dumnezeu până acum şi nici nu va mai fi vreodată.
20 Şi, dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele, nici un om nu s-ar fi salvat, însă, de dragul celor pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21 Şi, dacă atunci vă va spune cineva: «Iată, aici este Cristos!» sau: «Iată-l acolo!», să nu credeţi,
22 căci se vor ridica cristoşi falşi şi profeţi falşi şi vor face semne şi lucruri minunate pentru a-i înşela, dacă se poate, pe cei aleşi.
23 Dar voi fiţi vigilenţi! Iată, vi le-am spus toate dinainte.
24 În zilele acelea, după acea nenorocire, soarele se va întuneca,
iar luna nu-şi va mai da lumina;
25 stelele vor cădea de pe cer,
iar puterile cerului se vor zgudui.
26 Atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere mare şi glorie.
27 Atunci va trimite îngerii şi va aduna pe toţi aleşii săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului.
28 Învăţaţi de la smochin parabola: când mlădiţa devine deja fragedă şi dau frunzele, ştiţi că vara este aproape.
29 La fel şi voi, când veţi vedea că se împlinesc acestea, să ştiţi că este aproape, la uşă.
30 Adevăr vă spun că nu va trece această generaţie până nu se vor împlini toate acestea.
31 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.
32 Despre ziua şi ceasul acela nu ştie nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci doar Tatăl.
33 Aveţi grijă! Vegheaţi, pentru că nu ştiţi când va fi timpul.
34 Aşa cum un om, plecând în călătorie, îşi lasă casa şi dă puterea servitorilor săi, fiecăruia îndatorirea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze;
35 vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi când vine stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşului, sau în zori,
36 ca nu cumva, venind pe neaşteptate, să vă găsească dormind.
37 Iar ceea ce vă spun vouă o spun tuturor: Vegheaţi!”