1 Atunci Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi
2 spunând: „Cărturarii şi fariseii s-au aşezat pe catedra lui Moise.
3 Faceţi şi împliniţi tot ce vă spun ei, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun şi nu fac.
4 Ei leagă poveri apăsătoare şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nu vor să le mişte nici cu un deget.
5 Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni: îşi lărgesc filacterele şi îşi lungesc ciucurii.
6 le plac locurile de onoare la ospeţe şi primele locuri în sinagogi,
7 să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni «rabbi».

8 Dar voi să nu lăsaţi să vi se spună «rabbi», pentru că unul este învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi.
9 Şi nici «tată» să nu spuneţi nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc.
10 Nici să nu lăsaţi să vi se spună «maeştri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos.
11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru,
12 căci oricine se va înălţa va fi umilit şi oricine se va umili va fi înălţat.

13 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor: nici voi nu intraţi şi nici pe cei care ar voi să intre nu-i lăsaţi să intre.
14 

15 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi străbateţi marea şi uscatul ca să faceţi măcar un prozelit şi, când l-aţi găsit, îl sortiţi iadului, de două ori mai mult ca voi.

16 Vai vouă, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe templu, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe aurul templului, este obligat».
17 Proşti şi orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul care sfinţeşte aurul?
18 Şi: «Dacă cineva jură pe altar, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe darul de pe el, este obligat».
19 Orbilor! Ce este mai mare: darul sau altarul care sfinţeşte darul?
20 Aşadar, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce se află pe el.
21 Iar cine jură pe templu jură pe el şi pe cel care locuieşte în el.
22 Şi cine jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe cel care sade pe el.

23 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi daţi zeciuială din mentă, din mărar şi din chimion, dar lăsaţi la o parte părţile cele mai grele din Lege: dreptatea, îndurarea, credinţa. Acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi.
24 Călăuze oarbe! Voi strecuraţi ţânţarul, dar înghiţiţi cămila.

25 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi curăţaţi exteriorul paharului şi al farfuriei, dar în interior sunt pline de jaf şi necum-pătare.
26 Fariseu orb! Curăţă mai întâi interiorul paharului ca să devină curat şi exteriorul lui.

27 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Vă asemănaţi cu mormintele văruite care apar pe dinafară frumoase, dar în interior sunt pline cu oase de morţi şi cu toată putreziciunea.
28 Tot aşa şi voi, pe dinafară păreţi drepţi înaintea oamenilor, dar înăuntru sunteţi plini de ipocrizie şi nelegiuire.

29 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi monumentele drepţilor
30 şi spuneţi: «Dacă am fi trăit în zilele părinţilor noştri, n-am fi fost complici cu ei la vărsarea sângelui profeţilor».
31 Astfel, voi înşivă daţi mărturie împotriva voastră că sunteţi fiii celor ce au ucis profeţii!
32 Dar voi întreceţi măsura părinţilor voştri.

33 Şerpilor, pui de vipere! Cum veţi scăpa de condamnarea la iad?
34 Iată, tocmai de aceea trimit la voi profeţi, înţelepţi şi cărturari. Pe unii dintre ei îi veţi ucide şi îi veţi răstigni, pe alţii îi veţi biciui în sinagogile voastre şi îi veţi persecuta din cetate în cetate,
35 ca să cadă asupra voastră tot sângele nevinovat vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi ucis între sanctuar şi altar.
36 Adevăr vă spun: toate acestea vor veni peste această generaţie.

37 Ierusalime, Ierusalime, care omori profeţii şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi, aşa cum găina îşi adună puii sub aripi, şi n-ai voit!
38 Iată, casa voastră va fi lăsată pustie.
39 Căci vă spun: nu mă veţi mai vedea de acum până când veţi zice: Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului”