1 În zilele acelea, a apărut Ioan în Deşertul Iudeii predicând:
2 „Convertiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”
3 Acesta este cel vestit de Isaia profetul, care spune:
Glasul celui care strigă în deşert:
Pregătiţi calea Domnului,
faceţi drepte cărările lui!
4 Ioan avea o haină din păr de cămilă şi centură de piele încinsă la mijloc, iar hrana lui erau lăcustele şi mierea sălbatică.
5 Şi veneau la el din Ierusalim, din toată Iudeea şi din tot ţinutul Iordanului
6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.

7 Văzând că la botezul lui veneau mulţi dintre farisei şi saducei, le spunea: „Pui de vipere! Cine v-a învăţat să fugiţi de mânia care vine?
8 Faceţi, deci, rod vrednic de pocăinţă.
9 Să nu credeţi că puteţi spune: «Îl avem de tată pe Abraham» pentru că vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice lui Abraham fii din pietrele acestea.
10 Securea este deja pusă la rădăcina pomilor; deci, orice pom care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.
11 Eu vă botez cu apă, spre convertire, însă cel care vine după mine este mai puternic decât mine; eu nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc.
12 El are în mână lopata de vânturat şi va curăţa aria: grâul îl va aduna în grânarul său, iar pleava o va arde în focul care nu se va stinge”.

13 Atunci a sosit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
14 Dar Ioan încerca să-l oprească spunându-i: „Eu trebuie să fiu botezat de tine şi tu vii la mine?”
15 Însă Isus i-a răspuns: „Lasă acum, căci aşa se cuvine ca noi să împlinim toată dreptatea”. Atunci el l-a lăsat.
16 După ce a fost botezat, Isus a ieşit îndată din apă. Şi iată că s-au deschis cerurile şi l-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind deasupra lui.
17 Şi iată, un glas din ceruri spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi-am găsit mulţumirea”.