32
Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de animale şi au văzut că ţara lui Iazer şi ţara Galaadului erau un loc bun pentru animale.
Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar şi la căpeteniile adunării şi le-au zis:
„Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbon, Eleale, Şebam, Nebo şi Beon,
ţara pe care a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israel este un loc bun pentru animale. Şi slujitorii tăi au vite”.
Au spus: „Dacă am aflat bunăvoinţă în ochii tăi, să fie dat ţinutul acesta slujitorilor tăi spre a-l stăpâni. Nu ne trece dincolo de Iordan”.
Moise le-a spus fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: „Fraţii voştri să meargă la război şi voi să rămâneţi aici?
Pentru ce vreţi să descurajaţi inima fiilor lui Israel şi să-i faceţi să nu treacă în ţara pe care le-o dă Domnul?
Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am trimis din Cadeş-Barnea să vadă ţara.
S-au dus până la valea Eşcol; au văzut ţara şi au descurajat inima fiilor lui Israel, ca să nu intre în ţara pe care le-o dă Domnul.
10 Domnul s-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat zicând:
11 «Oamenii care au ieşit din Egipt, de la douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob, căci nu m-au urmat pe deplin,
12 în afară de Caleb, fiul lui Iefune, chenezeul, şi Iosue, fiul lui Nun, care l-au urmat pe Domnul pe deplin ».
13 Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în pustiu timp de patruzeci de ani, până s-a sfârşit generaţia care a făcut răul înaintea Domnului.
14 Şi iată că voi vă ridicaţi după părinţii voştri, urmaşi de oameni păcătoşi, ca să sporiţi şi mai mult mânia Domnului împotriva lui Israel.
15 Căci dacă vă întoarceţi de la el, îl va mai lăsa în pustiu şi veţi face să piară tot poporul acesta”.
16 Ei s-au apropiat [de Moise] şi i-au zis: „Vom face staule pentru oile şi turmele noastre aici şi cetăţi pentru copiii noştri.
17 Noi însă ne vom înarma repede înaintea fiiilor lui Israel până vor ajunge la locurile lor. Copiii noştri vor locui în cetăţile întărite, [apăraţi] de locuitorii ţării.
18 Nu ne vom întoarce la casele noastre până când fiecare dintre fiii lui Israel nu va fi luat în stăpânire proprietatea sa.
19 Noi nu vom avea moştenire cu ei dincolo de Iordan şi mai departe, pentru că moştenirea noastră ne-a revenit dincoace de Iordan, spre est”.
20 Moise le-a zis: „Dacă faceţi lucrul acesta, dacă vă înarmaţi înaintea Domnului pentru luptă,
21 dacă toţi cei înarmaţi dintre voi vor trece Iordanul înaintea Domnului până ce îi va izgoni pe duşmanii săi dinaintea sa
22 şi ţara va fi supusă înaintea Domnului, şi abia după aceea vă veţi întoarce, veţi fi nevinovaţi înaintea Domnului şi înaintea lui Israel: ţara aceasta va fi a voastră ca moştenire înaintea Domnului.
23 Dar dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului. Şi să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge!
24 Construiţi-vă cetăţi pentru copiii voştri şi staule pentru turmele voastre. Şi faceţi ce aţi spus cu gura voastră”.
25 Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au zis lui Moise: „Slujitorii tăi vor face aşa cum porunceşte domnul meu.
26 Copiii noştri, soţiile noastre, turmele noastre şi toate animalele noastre vor rămâne în cetăţile Galaadului;
27 iar slujitorii tăi, toţi înarmaţi pentru război, vor merge înaintea Domnului la luptă, aşa cum zice domnul meu”.
28 Moise a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosue, fiul lui Nun, şi capilor familiilor din triburile fiilor lui Israel.
29 Moise le-a zis: „Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmaţi cu toţii înaintea Domnului pentru luptă, după ce ţara va fi supusă înaintea voastră, să le daţi ţinutul Galaadului ca proprietate.
30 Dar dacă nu trec înarmaţi împreună cu voi, să aibă proprietate în mijlocul vostru, în ţara Canaanului”.
31 Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au răspuns: „Ceea ce zice Domnul slujitorilor tăi, aceea vom face.
32 Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaanului; dar proprietatea moştenirii noastre să fie dincoace de Iordan”.
33 Moise le-a dat lor, adică fiilor lui Gad, fiilor lui Ruben şi la jumătate din tribul lui Manase, fiul lui Iosif, ţara lui Sihon, regele amoreilor şi ţara lui Og, regele Basanului, ţara cu cetăţile ei şi pământurile lor, cetăţile ţării de jur împrejur.
34 Fiii lui Gad au construit [cetăţile] Dibon, Atarot, Aroer,
35 Atrot-Şofan, Iazer, Iogbeha,
36 Bet-Nimra şi Bet-Haran, cetăţi întărite, şi staule pentru turme.
37 Fiii lui Ruben au construit [cetăţile] Heşbon, Eleale, Chiriataim,
38 Nebo şi Baal-Meon – cu nume schimbate – şi Sibma şi au dat alte nume cetăţilor pe care le-au construit.
39 Fiii lui Machir, fiul lui Manase, au mers la Galaad şi l-au luat; i-au izgonit pe amoreii care erau acolo.
40 Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase. Şi el a locuit acolo.
41 Iair, fiul lui Manase, a mers şi a capturat satele lor şi le-a numit Havot-Iair.
42 Nobah a mers şi a luat [cetatea] Chenat împreună cu suburbiile ei şi a numit-o Nobah, după numele lui.