1 Nu nouă, Doamne, nu nouă,
ci numelui tău dă mărire pentru bunătatea şi fidelitatea ta.
2 De ce să spună păgânii:
„Unde este Dumnezeul lor?”
3 Dumnezeul nostru este în ceruri
şi face tot ce voieşte.
4 Idolii lor sunt argint şi aur,
lucrarea mâinilor omului.
5 Ei au gură, dar nu vorbesc;
au ochi, dar nu pot să vadă;
6 au urechi, dar nu aud;
au nas, dar nu pot să miroase;
7 au mâini, dar nu pipăie;
au picioare, dar nu pot să meargă; din gâtul lor nu iese nici un sunet.
8 Ca ei vor fi cei care i-au făcut
şi toţi cei care se încred într-înşii.
9 Casa lui Israel nădăjduieşte în Domnul: el este ajutorul şi scutul lor.
10 Casa lui Aron nădăjduieşte în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor.
11 Cei ce se tem de Domnul nădăjduiesc în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor.
12 Domnul îşi aminteşte de noi
şi ne binecuvântează; va binecuvânta casa lui Israel, va binecuvânta casa lui Aron;
13 va binecuvânta pe toţi cei ce se tem de Domnul,
pe cei mici şi pe cei mari.
14 Domnul să vă facă rodnici
pe voi şi pe fiii voştri!
15 Să fiţi binecuvântaţi de Domnul,
care a făcut cerul şi pământul.
16 Cerurile, cerurile sunt ale Domnului,
pământul însă l-a dăruit fiilor oamenilor.
17 Nu morţii te vor lăuda pe tine, Doamne,
nici toţi cei ce coboară în împărăţia tăcerii,
18 ci noi, cei vii, îl binecuvântăm pe Domnul
de acum şi până-n veac. Aleluia.