29
Regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi fragil, iar lucrarea este mare, căci templul [acesta] nu este pentru un om, ci pentru Domnul Dumnezeu.
Cu toate puterile mele am pregătit pentru casa Dumnezeului meu aur pentru [cele din] aur, argint pentru [cele din] argint, bronz pentru [cele din] bronz, fier pentru [cele] din fier, lemn pentru [cele din] lemn, pietre de onix şi de încastrat, pietre negre şi colorate, tot felul de pietre preţioase şi piatră de alabastru.
Şi, în dragostea mea faţă de casa Dumnezeului meu, am dat din proprietatea mea pentru casa Dumnezeului meu aur şi argint peste şi pe lângă tot ce am pregătit pentru casa sanctuarului:
trei mii de talanţi de aur, din aurul de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint fin pentru împodobirea pereţilor încăperilor,
aur pentru [cele din] din aur şi argint pentru [cele] din argint şi pentru toate lucrările [făcute] de mâna meşteşugarilor. Cine vrea să dea de bunăvoie astăzi pentru Domnul?”.
Şi au oferit [daruri] căpeteniile părinteşti, căpeteniile triburilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile peste lucrările regelui.
Au dat pentru slujirea casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.
Cei care aveau pietre [preţioase] le-au dat în mâna lui Iehiel din Gherşon pentru vistieria casei Domnului.
Poporul s-a bucurat pentru oferte, căci le dădeau din toată inima Domnului. Şi regele David s-a bucurat foarte mult.
10 David l-a binecuvântat pe Domnul în ochii întregii adunări. David a zis:
„Binecuvântat să fii tu,
Doamne Dumnezeul lui Israel, părintele nostru,
din veac şi până-n veac!
11 Căci ale tale sunt, Doamne, mărirea,
puterea, gloria, splendoarea şi lauda.
Pentru că tot ce este în cer şi pe pământ este al tău.
A ta, Doamne, este împărăţia,
şi tu eşti înălţat peste toate.
12 De la tine vin bogăţia şi gloria,
tu stăpâneşti peste toate,
în mâna ta sunt tăria şi puterea
şi tu poţi să măreşti şi să dai tărie tuturor.
13 Acum, Dumnezeul nostru, te preamărim
şi lăudăm numele tău cel glorios.
14 Căci cine sunt eu
şi ce este poporul meu
ca să avem puterea să-ţi oferim aceste [lucruri]?
Căci totul vine de la tine
şi din mâna ta [am primit] ceea ce-ţi dăm.
15 Străini suntem noi înaintea ta şi călători, ca toţi părinţii noştri.
Zilele noastre sunt ca umbra pe pământ
şi nu este nicio speranţă.
16 Doamne Dumnezeul nostru,
toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit
ca să construim o casă pentru numele tău cel sfânt
din mâna ta sunt,
căci ale tale sunt toate.
17 Ştiu, Dumnezeul meu,
că tu cercetezi inima
şi că iubeşti dreptatea.
În dreptatea inimii mele am oferit toate acestea.
Am văzut cu bucurie poporul tău care se află aici
oferindu-ţi [darul lor].
18 Doamne Dumnezeul lui Abraham, Isaac şi Israel,
părinţii noştri!
Păstrează pentru totdeauna
planurile gândurilor şi inimii poporului tău
şi îndreaptă-le inimile spre tine!
19 Dăruieşte-i lui Solomon, fiul meu,
o inimă integră,
ca să păzească poruncile tale, mărturiile tale şi hotărârile tale
şi să facă totul ca să construiască templul
pe care l-am stabilit!”.
20 David a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi-l pe Domnul Dumnezeul vostru!”. Şi toată adunarea l-a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor. Apoi s-au închinat înaintea Domnului şi s-au plecat în faţa regelui.
21 A doua zi după aceasta, au adus jertfe Domnului şi i-au oferit arderi de tot Domnului: o mie de viţei, o mie de berbeci, o mie de miei şi jertfele lor de băutură. Au adus multe jertfe pentru tot Israelul.
22 Au mâncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie. L-au făcut din nou rege pe Solomon, fiul lui David, l-au uns înaintea Domnului ca şi conducător, iar pe Sadoc, ca preot.
23 Solomon a stat pe tronul Domnului ca rege în locul lui David, tatăl său, şi a avut succes. Şi tot Israelul asculta de el.
24 Toate căpeteniile, cei viteji şi chiar toţi fiii regelui David s-au supus regelui Solomon.
25 Domnul l-a făcut din ce în ce mai mare pe Solomon în ochii întregului Israel şi i-a dăruit o strălucire a domniei pe care nu a mai avut-o niciun rege înaintea lui în Israel.
26 David, fiul lui Iese, a domnit peste tot Israelul.
27 Zilele în care a domnit peste Israel au fost de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei.
28 A murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de glorie. Şi a domnit Solomon, fiul său, în locul lui.
29 Faptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, iată-le scrise între faptele lui Samuel, văzătorul, între faptele lui Natan, profetul, şi între faptele lui Gad, vizionarul,
30 cu toată domnia şi vitejia lui, cu timpurile care au trecut peste el, peste Israel şi peste domniile celorlalte ţări.