9
Regina din Saba a auzit de faima lui Solomon şi a venit să îl încerce prin ghicitori. A sosit la Ierusalim cu foarte multe bogăţii: cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre preţioase. A venit la Solomon şi a vorbit cu el tot ceea ce avea pe inimă.
Solomon i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomon pe care să nu i-l explice.
Regina din Saba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi palatul pe care îl construise,
hrana de la masa lui, locuinţa slujitorilor lui, ordinea slujirii lor, hainele lor, paharnicii lui şi hainele lor, camerele de sus prin care se mergea la casa Domnului şi a rămas fără suflare.
Şi i-a zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în ţara mea despre lucrările tale şi despre înţelepciunea ta.
Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înţelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit.
Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi sunt slujitorii tăi care stau în faţa ta mereu şi ascultă înţelepciunea ta!
Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Dumnezeul tău l-a iubit pe Israel ca să dureze pentru totdeauna, te-a pus pe tine peste ei ca rege ca să judeci şi să faci dreptatea.
Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase. N-au mai fost [niciodată] mirodenii ca şi acelea pe care le-a dat regina din Saba regelui Solomon.
10 Şi slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon care au adus aur din Ofir au adus lemn de santal şi pietre preţioase.
11 Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului şi pentru casa regelui, harpe şi alăute pentru cântăreţi. Nu s-a mai văzut ca acestea mai înainte în ţara lui Iuda.
12 Regele Solomon i-a dat reginei din Saba tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut, în afară de ceea ce i-a adus ea regelui. Apoi, ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.
13 Greutatea aurului care venea la Solomon în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
14 în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării care îi aduceau aur şi argint lui Solomon.
15 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut – şase sute [de sicli] de aur intra pentru fiecare scut bătut –
16 şi trei sute de scuturi mici din aur bătut: trei sute [de sicli] de aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] Pădurea Libanului.
17 Regele a făcut un mare tron din fildeş şi l-a îmbrăcat cu aur curat.
18 Tronul avea şase trepte şi un scăunel din aur era fixat de tron; erau braţe de o parte şi de alta a locului unde se şedea şi doi lei stăteau lângă braţe.
19 Doisprezece lei erau acolo, pe cele şase trepte, de o parte şi de alta. Nu mai era aşa ceva în niciun regat.
20 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libanului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomon, [argintul] nu avea nicio valoare.
21 Corăbiile regelui mergeau la Tarşiş cu slujitorii lui Hiram. O dată la trei ani veneau corăbiile din Tarşiş şi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi babuini.
22 Regele Solomon a fost mai mare decât toţi regii pământului în bogăţie şi înţelepciune.
23 Toţi regii pământului căutau [să vadă] faţa lui Solomon ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.
24 Şi fiecare îşi aducea darul lui: obiecte de argint şi obiecte de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri, câte o cotă în fiecare an.
25 Solomon avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile pentru care şi lângă rege, la Ierusalim.
26 El stăpânea peste toţi regii de la Râu până la ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului.
27 Regele a făcut ca argintul în Ierusalim să fie atât de mult ca pietrele, iar cedrii, ca sicomorii care sunt în Şefelah.
28 Îi aduceau cai lui Solomon din Egipt şi din toate ţările.
29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între faptele lui Natan, profetul, în profeţia lui Ahia din Şilo şi în viziunile lui Ido, văzătorul, despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
30 Solomon a domnit la Ierusalim peste tot Israelul timp de patruzeci de ani.
31 Solomon a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui David, tatăl său. Şi a domnit Roboam, fiul său, în locul lui.