17
Filistenii şi-au adunat taberele pentru luptă la Soco, care este în Iuda; şi-au fixat tabăra între Soco şi Azeca, la Efes-Damim.
Saul şi bărbaţii lui Israel s-au adunat, şi-au fixat tabăra la Emec-Ela şi s-au aşezat în linie de luptă împotriva filistenilor.
Filistenii s-au aşezat pe o parte a muntelui, iar Israel s-a aşezat pe cealaltă parte a muntelui: o vale era între ei.
A ieşit un luptător din tabăra filistenilor şi numele lui era Goliat din Gat. Înălţimea lui era de şase coţi şi o palmă.
Avea pe cap un coif de bronz şi era îmbrăcat cu o platoşă în solzi a cărei greutate era de cinci mii de sicli de bronz.
Avea jambiere din bronz la picioare şi o lance de bronz între umerii săi.
Coada lancei lui era ca sulul unui ţesător, iar vârful lancei sale era de şase sute de sicli de fier. Cel care-i purta scutul mergea înaintea lui.
[Goliat] s-a oprit şi a spus către liniile de luptă ale lui Israel: „Pentru ce aţi ieşit în linie de luptă? Oare nu sunt eu filistean, iar voi sclavii lui Saul? Alegeţi-vă pe cineva şi să coboare la mine!
Dacă va putea să se lupte cu mine şi mă va bate, noi vom fi sclavii voştri; dar dacă eu voi putea să-l bat, voi veţi fi sclavii noştri şi ne veţi sluji”.
10 Filisteanul a zis: „Eu astăzi am dispreţuit liniile de luptă ale lui Israel. Daţi-mi pe cineva ca să luptăm împreună!”.
11 Saul şi tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au înspăimântat şi au fost cuprinşi de o mare frică.
12 David era fiul unui om din Efrata din Betleemul lui Iuda. Numele lui era Iese şi avea opt fii, iar în timpul lui Saul, omul ajunsese bătrân, înaintat în vârstă.
13 Cei trei fii mai mari ai lui Iese îl urmaseră pe Saul la război. Numele celor trei fii care au mers la război erau: Eliab, întâiul născut, Abinadab, cel de-al doilea, şi Şama, cel de-al treilea.
14 David era cel mai mic. Cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.
15 David pleca de la Saul şi se întorcea ca să păzească turma tatălui său la Betleem.
16 Filisteanul se apropia dimineaţa şi seara; s-a înfăţişat [astfel] timp de patruzeci de zile.
17 Iese i-a zis lui David, fiul său: „Ia pentru fraţii tăi această efă de grâu prăjit şi aceste zece pâini şi aleargă în tabără la fraţii tăi;
18 du şi aceste zece caşuri de brânză căpeteniei peste mie! Întreabă-i pe fraţii tăi de sănătate şi ia dovadă de la ei!
19 Saul, ei şi toţi bărbaţii lui Israel sunt în Emec Ela ca să lupte împotriva filistenilor”.
20 David s-a sculat dimineaţa, a lăsat oile în seama unui paznic, şi-a luat [lucrurile] şi a mers după cum îi poruncise Iese. A ajuns unde erau carele când armata ieşea să se aşeze în linie de bătaie şi scotea strigăte de luptă.
21 Israel şi filistenii s-au aşezat în linii de bătaie, una în faţa celeilalte.
22 David a lăsat lucrurile pe care le avea în mâna celui ce păzea lucrurile şi a alergat la liniile de luptă. Când a ajuns, i-a întrebat pe fraţii săi de sănătate.
23 În timp ce vorbea cu ei, iată, un luptător filistean – numele lui era Goliat din Gat – a urcat din liniile de bătaie ale filistenilor şi a zis acele cuvinte şi David le-a auzit.
24 Toţi bărbaţii lui Israel, când îl vedeau pe [acel] om, fugeau dinaintea lui şi se temeau foarte mult.
25 Toţi bărbaţii din Israel ziceau: „L-aţi văzut pe omul acesta înaintând? A înaintat ca să-l dispreţuiască pe Israel. Dacă-l va omorî cineva, regele îl va copleşi cu bogăţii multe, i-o va da pe fiica sa [de soţie] şi va scuti [de dări] casa tatălui său în Israel”.
26 David le-a zis oamenilor care erau cu el: „Ce se va face aceluia care îl va bate pe filisteanul acesta şi va îndepărta dispreţul de deasupra lui Israel? Cine este filisteanul acesta, acest netăiat împrejur, ca să dispreţuiască armatele Dumnezeului celui viu?”.
27 Poporul i-a răspuns cu aceleaşi cuvinte: „Aşa i se va face celui care-l va bate”.
28 Eliab, fratele lui cel mai mare, a auzit că vorbea cu bărbaţii şi s-a aprins de mânie împotriva lui David şi i-a zis: „De ce ai coborât şi cui ai lăsat turma aceea mică în pustiu? Eu cunosc mândria ta şi răutatea inimii tale. Căci ai coborât ca să vezi lupta”.
29 David a răspuns: „Ce-am făcut acum? Oare nu mai pot spune nimic?”.
30 S-a întors de la el către un altul şi a vorbit cu aceleaşi cuvinte. Poporul i-a răspuns ca prima dată.
31 Când au auzit cuvintele pe care le-a spus David, i le-au făcut cunoscute lui Saul care [a trimis] să-l aducă.
32 David i-a zis lui Saul: „Nimeni să nu-şi piardă curajul! Slujitorul tău va merge şi se va lupta cu filisteanul acesta”.
33 Saul i-a zis lui David: „Nu poţi să mergi să te lupţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, iar el este un războinic din tinereţea lui”.
34 David i-a zis lui Saul: „Slujitorul tău păştea turma tatălui său. Când un leu sau un urs venea să ia un miel din turmă,
35 alergam după el, îl loveam şi îl smulgeam din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam şi-l omoram.
36 Slujitorul tău a ucis leul şi ursul. Este oare filisteanul acesta netăiat împrejur ca unul dintre aceştia că dispreţuieşte armatele Dumnezeului celui viu?”.
37 David i-a zis: „Domnul, care m-a salvat din gheara leului şi din laba ursului, mă va salva şi din mâna acestui filistean”. Atunci Saul i-a zis lui David: „Du-te şi Domnul să fie cu tine!”.
38 Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa, i-a pus un coif de bronz pe cap şi l-a îmbrăcat cu zale.
39 David şi-a încins sabia peste armură şi a vrut să meargă, căci nu le încercase [încă]. Apoi i-a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu ele, pentru că nu le-am încercat [niciodată]”. Şi le-a dat jos de pe el.
40 Şi-a luat bâta în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor pe care o avea. Avea praştia în mâna lui şi s-a apropiat de filistean.
41 Filisteanul s-a apropiat puţin câte puţin de David, iar omul care-i purta scutul era înaintea lui.
42 Filisteanul s-a uitat fix şi, când l-a văzut pe David, l-a dispreţuit pentru că era un copil roşcat cu chip frumos.
43 Filisteanul i-a zis lui David: „Oare sunt eu un câine că vii la mine cu o bâtă?”. Apoi filisteanul l-a blestemat pe David pe zeii lui.
44 Filisteanul i-a zis lui David: „Vino la mine şi voi da carnea ta păsărilor cerului şi animalelor câmpului!”.
45 David i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu lance; eu vin împotriva ta în numele Domnului Sabaot, Dumnezeul armatelor lui Israel pe care tu l-ai dispreţuit.
46 Chiar astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi lovi şi-ţi voi tăia capul; voi da cadavrele taberei filistenilor, păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Tot pământul va ştie că este un Dumnezeu în Israel.
47 Toată adunarea aceasta va şti că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci al Domnului este războiul şi el v-a dat în mâinile noastre”.
48 Când filisteanul s-a ridicat, a mers şi s-a apropiat de David, imediat David a alergat la linia de luptă în faţa filisteanului.
49 Şi-a băgat mâna în traistă, a luat o piatră şi a tras cu praştia; l-a lovit pe filistean în frunte, iar piatra s-a înfipt în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ.
50 David a fost mai tare decât filisteanul. Cu o praştie şi cu o piatră l-a lovit pe filistean şi l-a omorât. David nu avea sabie în mână.
51 David a alergat, a ajuns la filistean, i-a luat sabia din teacă, l-a ucis şi i-a tăiat cu ea capul.
Filistenii au văzut că murise eroul lor şi au luat-o la fugă.
52 Bărbaţii lui Israel şi Iuda s-au ridicat, au scos strigăte şi i-au urmărit pe filisteni până în vale şi până la porţile [cetăţii] Ecron. Au căzut trupurile filistenilor pe drumul către Şaaraim, până la Gat şi până la Ecron.
53 Fiii lui Israel s-au întors din urmărirea filistenilor şi le-au jefuit tabăra.
54 David a luat capul filisteanului şi l-a dus la Ierusalim şi a pus armele [filisteanului] în cortul său.
55 Când l-a văzut Saul pe David ieşind împotriva filisteanului, i-a zis lui Abner, căpetenia armatei: „Al cui fiu este tânărul acesta, Abner?”. Abner i-a răspuns: „Pe viaţa ta, rege! Nu ştiu”.
56 Regele i-a zis: „Întreabă, tu, al cui fiu este tânărul acesta!”.
57 Când s-a întors David, după ce îl omorâse pe filistean, Abner l-a luat şi l-a adus înaintea lui Saul. [David] avea în mână capul filisteanului.
58 Saul i-a zis: „Al cui fiu eşti, tinere?”. David i-a răspuns: „Sunt fiul slujitorului tău Iese din Betleem!”.