1 Muncitorul beţiv nu se va îmbogăţi
şi cel care dispreţuieşte cele mici va cădea puţin câte puţin.
2 Vinul şi femeile îi fac să devieze pe cei iscusiţi
şi cel care se alipeşte de desfrânate va deveni şi mai nestăpânit.
3 Putrefacţia şi viermii îl vor lua în stăpânire
şi sufletul nestăpânit va fi luat.

4 Cel care se încrede repede are o inimă uşuratică
şi cel care păcătuieşte greşeşte împotriva sufletului său.
5 Cel cae se bucură [de rău] în inima lui v afi condamnat,
dar cel care se împotriveşte plăcerilor îşi încununează viaţa!
6 Cel care-şi stăpâneşte limba va trăi fără conflicte
şi cel care urăşte vorbăria va diminua relele.
7 Nu repeta niciodată cuvântul [din auzite]
şi nu-ţi va dăuna nimic!
8 Nu vorbi nici despre prieten, nici despre duşman
şi nu dezvălui decât dacă ar fi pentru tine un păcat!
9 Căci cel care te aude se va feri de tine
şi la timpul potrivit te va urî.
10 Ai auzit un cuvânt: să moară împreuă cu tine!
Curaj, nu te va zdrobi!
11 În faţa unui cuvânt, nebunul se chinuie
precum cea care naşte, pentru pruncul ei.
12 O săgeată înfiptă în şoldul corpului,
aşa este cuvântul în sânul celui nebun.

13 Cere cont prietenulu, poate nu a făcut [nimic];
iar dacă a făcut, să nu mai facă!
14 Cere cont aproapelui, poate nu a spus [nimic];
iar dacă a spus, să nu mai repete[
15 Cere cont prietenului, căci de multe ori se face acuză [nedreaptă];
nu te încrede în orice cuvânt!
16 Există [om] care alunecă, dar nu din inimă.
Şi cine nu a păcătuit cu limba lui?
17 Cere-i cont aproapelui înainte de a-l ameninţa
şi dă loc legii Celui Preaînalt!

18 Teama de Domnul este începutul acceptării [de către el],
înţelepciunea procură iubirea de la el.
19 Cunoaşterea poruncilor lui Dumnezeu este educaţia vieţii
şi cei care fac cele plăcute lui culeg roadele pomului nemuririi.
20 Toată înţelepciunea este teama de Domnul
şi în orice înţelepciune se află împlinirea legii
şi cunoaşterea atotputerniciei lui.
21 Servitorul care spune stăpânului său: „Ceea ce-ţi place nu voi face”,
chiar dacă după aceea va face, îl mânie pe cel care-l hrăneşte.
22 Nu este înţelepciune cunoaşterea răului
şi voinţa păcătoşilor nu este inteligenţă.
23 Există abilitate care este abominabilă
şi există un nepriceput lipsit de înţelepciune.
24 Mai bun este unul lipsit de pricepere, dar care se teme [de Domnul],
decât cel care prisoseşte în inteligenţă, dar încalcă legea.
25 Există abilitatea potrivită, dar care este nedreaptă,
şi există [om] care perverteşte bunătatea
pentru a ilumina [pentru el] judecata,
dar există înţelept care judecă în mod drept.
26 Există răufăcător aplecat în tristeţe
şi interiorul lui este plin de înşelăciune.
27 Îşi ascunde faţa şi se preface surd,
dar, când nu este recunoscut, se aruncă asupra ta.
28 Chiar dacă, din cauza lipsei de putere, este împiedicat să păcătuiască,
dacă va găsi momentul, va face rău.
29 După înfăţişare va fi cunoscut omul
şi după faţa cu care te întâmpină va fi recunoscut cel deştept.
30 Îmbrăcămintea omului, zâmbetul său şi umbletul omului
fac cunoscute [lucruri] despre el.