1 M-am întors şi mi-am ridicat ochii, m-am uitat şi, iată, era un sul care zbura!.
2 El mi-a zis: „Ce vezi?”. Eu am spus: „Văd un sul care zboară: lungimea lui este de douăzeci de coţi şi lăţimea lui, de zece coţi”.
3 Mi-a spus: „Acesta este blestemul care iese pe faţa întregului pământ. Căci oricine fură va fi distrus, aşa cum [este scris] pe o parte, şi oricine jură va fi distrus, aşa cum [este scris] pe ceallată parte a [sulului].
4 Voi face să iasă – oracolul Domnului Sabaot – şi va intra în casa hoţului şi în casa celui care jură pe numele meu, minţind. Va locui în casa lui şi va distruge lemnele şi pietrele sale”.

5 Îngerul care vorbea cu mine a ieşit şi mi-a zis: „Ridică-ţi ochii şi vezi cine este cea care iese!”.
6 Eu am spus: „Ce este ea?”. El a zis: „Aceasta este efa care iese”. Şi a spus: „Aceştia sunt ochii lor în toată ţara”.
7 Iată, se ridica o placă de plumb şi pe aceasta şedea o femeie în mijlocul efei.
8 El a zis: „Aceasta este fărădelegea”. Şi a aruncat-o în mijlocul efei. Apoi a aruncat piatra de plumb peste deschizătura ei.
9 Mi-am ridicat ochii, am privit şi, iată, două femei care ieşeau! Vântul bătea în aripile lor. Ele aveau aripi ca aripile berzei şi au ridicat efa între pământ şi cer.
10 Atunci i-am zis îngerului care vorbea cu mine: „Unde duc acestea efa?”.
11 Mi-a zis: „Să construiască pentru ea o casă în ţinutul Şinear, să stabilească locuinţa sa acolo, pe temelia ei”.