1 Astfel mi-a arătat Domnul: Iată, era un coş cu fructe de vară.
2 Şi El a zis: Amos, ce vezi? Eu am răspuns: Un coş cu fructe de vară. Atunci Domnul mi-a zis: A venit sfârşitul poporului Meu, Israel; nu-l mai pot ierta!
3 În ziua aceea, cântecele templului se vor preface în bocete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulţime de trupuri moarte.
4 Ascultaţi lucrul acesta, voi care mâncaţi pe cel lipsit, şi stârpiţi pe cei săraci din ţară,
5 zicând: Când va trece luna nouă, ca să vindem grâul? Şi Sabatul, ca să ne vindem alimentele? Să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să înşelăm cu cântare necinstite,
6 ca să cumpărăm cu argint pe cei lipsiţi, şi pe cei săraci cu o pereche de încălţăminte, şi vom vinde grâul cel rău;
7 Domnul a jurat pe mândria lui Iacov, zicând: Niciodată nu voi uita nici una din faptele lor!
8 Nu se va cutremura ţara din cauza acestor lucruri şi nu se vor jeli toţi locuitorii ei? Nu se va umfla toată ţara ca Râul, ridicându-se şi coborându-se ca râul Egiptului?
9 În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să apună soarele la amiază şi voi întuneca pământul ziua în amiaza mare.
10 Vă voi preface sărbătorile în jale şi toate cântările voastre în plângeri pentru morţi; voi acoperi toate coapsele cu saci şi voi face toate capetele pleşuve; voi face ca ţara să plângă cum se plânge după un singur fiu şi sfârşitul ei va fi ca o zi amară.
11 Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară; nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foamete şi sete după auzirea cuvintelor Domnului.
12 Vor pribegi atunci de la o mare la alta, şi de la nord la est; vor alerga încoace şi încolo, ca să caute Cuvântul Domnului, dar nu îl vor găsi.
13 În ziua aceea fecioarele frumoase şi tinerii puternici se vor topi de sete.
14 Cei ce jură pe păcatul Samariei, şi zic: Pe Dumnezeul tău cel viu, Dane! Şi: Pe drumul, Beer-Şebei!, vor cădea şi nu se vor mai ridica.