1 Când un bărbat îşi va lua o soţie şi se căsătoreşte cu ea, şi se întâmplă că ea nu mai are trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva necurat în ea, atunci el să-i scrie o carte de despărţire şi, după ce i-o va da în mână, s-o lase să plece din casa lui.
2 Şi după ce a ieşit din casa lui, poate să se ducă şi să se căsătorească după un alt bărbat.
3 Şi dacă şi acesta din urmă începe s-o urască şi îi scrie o carte de despărţire, o dă în mâna ei şi îi dă drumul să plece din casa lui, sau dacă soţul din urmă, care a luat-o de soţie, moare,
4 atunci soţul dintâi, care a scos-o din casa lui, nu va putea s-o ia încă o dată de soţie, după ce ea s-a pângărit, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, iar tu să nu aduci păcat asupra ţării pe care ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.
5 Când un om şi-a luat de curând o soţie, să nu se ducă la armată şi să nu-i dai nici o sarcină în responsabilitatea lui, ci să stea acasă un an şi să facă fericită pe soţia pe care a luat-o.
6 Nici un om să nu ia drept garanţie râşniţa sau piatra de moară de deasupra, căci ar însemna să iei garanţie însăşi viaţa cuiva.
7 Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din fraţii lui dintre copiii lui Israel, şi se poartă rău cu el, sau îl vinde, hoţul acela să fie pedepsit cu moartea, şi astfel să scoţi răul din mijlocul tău.
8 Ia seama bine şi păzeşte-te de rana leprei, şi să faceţi tot ce vă vor învăţa preoţii dintre Leviţi; şi să căutaţi să faceţi aşa cum le-am poruncit Eu.
9 Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Miriam, pe drum, după ce aţi ieşit din Egipt.
10 Dacă ai dat ceva cu împrumut aproapelui tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus garanţie.
11 Tu să stai afară şi omul căruia i-ai împrumutat să-ţi aducă afară lucrul pus garanţie.
12 Şi dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat garanţie de la el.
13 Să-i dai înapoi garanţia la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui şi să te binecuvânteze; şi lucrul acesta ţi se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului Dumnezeului tău.
14 Să nu nedreptăţeşti pe muncitorul sărac şi în nevoie, fie că este dintre fraţii tăi, fie că este dintre străinii care locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale.
15 Să-i dai plata pentru ziua lui înainte de asfinţitul soarelui, căci este sărac şi o doreşte mult. Astfel va striga către Domnul mi potriva ta şi te-ai face vinovat de un păcat.
16 Să nu omori pe părinţi pentru copii şi să nu omori pe copii pentru părinţi, fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.
17 Să nu perverteşti judecata străinului şi nici a orfanului, nici să nu iei garanţie haina unei văduve.
18 Să-ţi aduci aminte că ai fost sclav în Egipt şi că Domnul, Dumnezeul tău te-a răscumpărat de acolo: de aceea, îţi poruncesc să faci acest lucru.
19 Când îţi vei secera recolta în ogorul tău şi vei uita un snop pe câmp, să nu te întorci să-l iei: să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot lucrul mâinilor tale.
20 Când îţi vei scutura măslinii, să nu culegi a doua oară roadele rămase pe ramuri: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.
21 Când îţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinii care rămân în urma ta: ei să fie ai străinului, ai orfanului şi ai văduvei.
22 Adu-ţi aminte că ai fost sclav în ţara Egiptului; de aceea îţi poruncesc să faci lucrul acesta.