1 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Poarta curţii dinăuntru, dinspre est, să fie închisă în cele şapte zile de lucru, dar se va deschide în ziua Sabatului, şi va fi deschisă şi în ziua lunii noi.
2 Şi prinţul va intra pe drumul porticului porţii de afară, şi va sta lângă uşorii porţii. Şi preoţii vor aduce arderea lui de tot şi jertfele lui de mulţumire, şi el se va închina pe pragul porţii: apoi va ieşi iarăşi afară, dar poarta nu se va închide până seara.
3 Poporul ţării se va închina şi el înaintea Domnului, la intrarea acestei porţi, în zilele de Sabat şi în lunile noi.
4 Şi arderea-de-tot pe care prinţul o va aduce Domnului în ziua Sabatului va fi de şase miei fără cusur, şi un berbec fără cusur;
5 iar darul de mâncare va fi o efă pentru berbec, şi un dar de bunăvoie pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
6 Şi în ziua lunii noi, va da un viţel fără cusur, şi şase miei, şi un berbec, toţi fără cusur.
7 Şi să pregătească darul de mâncare, o efă pentru un bou, şi o efă pentru un berbec, şi cât va dori pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
8 Şi când prinţul va intra, va intra pe drumul porticului porţii, şi va ieşi pe acelaşi drum.
9 Dar când poporul ţării va veni înaintea Domnului, la sărbători, cel care va intra pe poarta de nord, ca să se închine, va ieşi pe poarta de sud; şi cel care va intra pe poarta de sud, va ieşi pe poarta de nord; nu trebuie să se întoarcă pe poarta pe care va intra, ci va ieşi drept înainte pe cealaltă.
10 Şi prinţul va intra cu ei când vor intra, şi când ei vor ieşi, va ieşi.
11 Şi la sărbători şi la zile deosebite, darul de mâncare va fi de o efă pentru un bou, şi o efă pentru un berbec, şi cât va voi pentru miei, şi un hin de untdelemn pentru o efă.
12 Dar dacă prinţul aduce Domnului o ardere-de-tot de bunăvoie sau o jertfă de mulţumire de bunăvoie, îi vor deschide poarta dinspre est, şi el îşi va aduce arderea-de-tot şi jertfa de mulţumire aşa cum a adus-o în ziua Sabatului; apoi va ieşi afară, şi după ce va ieşi, vor închide iarăşi poarta.
13 În fiecare zi vei aduce Domnului ca ardere-de-tot un miel de un an, fără cusur; îl vei pregăti în fiecare dimineaţă.
14 Şi să mai pregăteşti un dar de mâncare pentru el în fiecare dimineaţă, a şasea parte dintr-o efă, şi a treia parte dintr-un hin de untdelemn, pentru a umezi făina fină. Acesta este darul de mâncare de adus Domnului; aceasta este o lege de neîntrerupt, pentru totdeauna.
15 În fiecare dimineaţă, vor aduce astfel mielul, şi darul de mâncare, şi untdelemnul, ca o ardere-de-tot neîncetată.
16 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Dacă prinţul dă unuia dintre fiii săi un dar luat din moştenirea sa, darul acesta va rămâne al fiilor săi, ca proprietate a lor prin moştenire.
17 Dar dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moştenirea lui, darul acela va fi al lui până în anul eliberării, apoi se va întoarce înapoi prinţului; numai fiii lui vor stăpâni ce le va da din moştenirea lui.
18 Prinţul nu va lua nimic din moştenirea poporului, lipsindu-l prin apăsare de proprietatea lui; ce va da de moştenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca nici unul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din proprietatea lui.
19 După aceea m-a dus, pe intrarea de lângă poartă, în camerele sfinte ale preoţilor, care se află spre nord. Şi, iată, acolo era un loc în partea de vest.
20 El mi-a zis: Acesta este locul unde preoţii vor fierbe carnea de la jertfele pentru vină şi pentru ispăşire şi unde vor coace darurile de mâncare, ca să nu le scoată în curtea de afară şi să sfinţească poporul.
21 M-a dus apoi în curtea de afară, şi m-a făcut să trec pe lângă cele patru colţuri ale curţii. Şi iată că era o curte la fiecare colţ al curţii.
22 În cele patru colţuri ale curţii erau curţi unite, lungi de patruzeci de coţi şi late de treizeci; aceste patru colţuri aveau aceeaşi măsură.
23 Şi era un rând de clădiri în jurul lor, în jurul celor patru, şi la picioarele zidului de jur împrejur erau nişte vetre pentru gătit.
24 El mi-a zis: Acestea sunt bucătăriile, unde slujitorii casei vor fierbe carnea de la jertfele aduse de popor.