1 Urmaţi deci exemplul lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi.
2 Şi trăiţi în dragoste, după cum şi Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi, ca dar şi ca jertfă de bun miros lui Dumnezeu.
3 Dar desfrânarea şi orice alt fel de necurăţie sau lăcomie de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi;
4 să nu se audă nici cuvinte murdare, nici vorbe nechibzuite, nici glume care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulţumire;
5 Căci ştiţi bine că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu;
6 Nimeni să nu vă înşele prin cuvinte deşarte, căci din cauza acestor lucruri mânia lui Dumnezeu vine peste fiii neascultării;
7 De aceea, să nu vă faceţi deloc părtaşi cu ei.
8 Căci odinioară eraţi întuneric, dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi ca nişte copii ai luminii,
9 (căci roadă Duhului este în orice bunătate, în dreptate şi în adevăr)
10 Încercând să învăţaţi ce este plăcut înaintea Domnului.
11 Şi să nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă demascaţi-le;
12 Căci este ruşine numai să se spună ce fac ei în ascuns.
13 Dar toate aceste lucruri, când sunt demascate, sunt date la iveală de lumină; pentru că lumina este ceea ce scoate totul la iveală;
14 De aceea zice: Deşteaptă-te, tu care dormi, ridică-te dintre cei morţi şi Cristos îţi va da lumină;
15 Luaţi seama deci să umblaţi cu grijă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi,
16 răscumpărând vremea, căci zilele sunt rele;
17 De aceea, nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
18 Şi nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh,
19 vorbind între voi cu psalmi, şi cântări de laudă, şi cântări spirituale, cântând şi aducând laudă Domnului din toată inima,
20 mulţumind totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Cristos,
21 supunându-vă unul altuia în frica lui Dumnezeu.
22 Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri, ca Domnului;
23 Căci soţul este capul soţiei, după cum şi Cristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului.
24 Şi după cum Biserica este supusă lui Cristos, tot aşa şi soţiile să fie supuse soţilor lor în toate;
25 Soţilor, iubiţi-vă soţiile, după cum şi Cristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine însuşi pentru ea,
26 ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin spălarea cu apă prin Cuvânt,
27 ca s-o înfăţişeze înaintea Sa ca o Biserică glorioasă, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără vină;
28 Tot aşa trebuie şi soţii să-şi iubească soţiile, ca pe propriile lor trupuri. Cine îşi iubeşte soţia, se iubeşte pe sine însuşi.
29 Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui însuşi, ci îl hrăneşte şi îl îngrijeşte cu drag, ca şi Cristos Biserica;
30 pentru că noi suntem membre ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui.
31 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa, şi cei doi vor fi un singur trup;
32 Misterul acesta este mare, dar vorbesc despre Cristos şi despre Biserică.
33 Încolo, fiecare din voi să-şi iubească soţia ca pe sine şi soţia să se teamă de soţ.