1 Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi pentru poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.
2 Atunci Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, soţia lui Moise, care fusese trimisă acasă,
3 şi pe cei doi fii ai ei;unul se numea Gherşom (Străin), căci Moise zisese: Locuiesc ca străin într-o ţară străină,
4 iar celălalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat şi m-a scăpat de sabia lui Faraon.
5 Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi soţia lui Moise în deşert, unde îşi întinsese el cortul, la muntele lui Dumnezeu.
6 A trimis vorbă lui Moise să-i spună: Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu soţia ta şi cu cei doi fii ai tăi.
7 Moise a ieşit să-şi întâmpine socrul, s-a aruncat cu faţa la pământ şi l-a sărutat. S-au întrebat unul pe altul de sănătate şi au intrat în cortul lui Moise.
8 Şi Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon şi împotriva egiptenilor, din cauza lui Israel, toate suferinţele care veniseră peste ei pe drum şi cum Domnul îi eliberase.
9 Şi Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care-ş făcuse Domnul lui Israel, eliberându-l din mâna egiptenilor.
10 Şi Ietro a zis: Binecuvântat să fie Domnul, care v-a eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna lui Faraon, şi care a eliberat poporul de sub mâna egiptenilor!
11 Acum cunosc că Domnul este mai mare decât toţi dumnezeii; căci chiar în lucrul în care ei s-au purtat cu mândrie, El a fost mai presus de ei.
12 Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere-de-tot şi jertfe. Şi Aaron a venit cu toţi bătrânii lui Israel să mănânce pâine cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.
13 A doua zi, Moise s-a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui Moise de dimineaţa până seara.
14 Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, a zis: Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur şi tot poporul stă înaintea ta de dimineaţa până seara?
15 Şi Moise a zis socrului său: Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.
16 Când au o problemă, vin la mine; eu judec între om şi aproapele lui şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui.
17 Socrul lui Moise i-a zis: Ce faci tu nu este bine.
18 Te vei epuiza singur, atât pe tine, cât şi pe poporul acesta, care este cu tine; pentru că lucrul acesta este peste puterile tale şi nu-l vei putea face singur.
19 Acum ascultă glasul meu; îţi voi da un sfat şi Dumnezeu va fi cu tine! Stai înaintea lui Dumnezeu pentru popor şi du problemele lor înaintea lui Dumnezeu.
20 Învaţă-i poruncile şi legile şi arată-le calea pe care trebuie s-o urmeze şi ce trebuie să facă.
21 Alege din tot poporul oameni capabili, temători de Dumnezeu, oameni ai adevărului, duşmani ai lăcomiei; pune-i peste popor, conducători peste o mie, conducători peste o sută, conducători peste cincizeci şi conducători peste zece.
22 Şi lasă-i să judece poporul tot timpul; să aducă înaintea ta toate problemele mari, dar toate problemele mici să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.
23 Dacă vei face lucrul acesta, şi Dumnezeu îţi porunceşte aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.
24 Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el.
25 Şi Moise a ales oameni capabili din tot Israelul şi i-a pus conducători ai poporului, conducători peste o mie, conducători peste o sută, conducători peste cincizeci şi conducători peste zece.
26 Şi ei judecau poporul tot timpul; aduceau înaintea lui Moise problemele grele, dar toate problemele mici le judecau ei înşişi.
27 Apoi Moise a trimis pe socrul său în ţara lui.