1 Şi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, spunând:
2 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa captivităţii.
3 Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ.
5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la a treia şi la a patra generaţie a celor ce Mă urăsc
6 şi Mă îndur până la a mia generaţie de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
7 Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.
8 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.
9 Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci tot lucrul tău.
10 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vita ta, nici străinul care este înăuntrul porţilor tale.
11 Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea Domnul a binecuvântat ziua de odihnă şi a sfinţit-o.
12 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău ţi-o dă.
13 Să nu ucizi.
14 Să nu comiţi adulter.
15 Să nu furi.
16 Să nu aduci mărturie falsă împotriva aproapelui tău.
17 Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti soţia aproapelui tău, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.
18 Şi tot poporul vedea tunetele, fulgerele, sunetul trompetei şi muntele fumegând; şi când a văzut poporul aşa ceva, a tremurat şi a stat departe.
19 Apoi au zis lui Moise: Vorbeşte-ne tu însuţi şi te vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.
20 Moise a zis poporului: Nu vă înspăimântaţi; căci Dumnezeu a venit ca să vă pună la încercare şi ca să aveţi frica Lui înaintea ochilor voştri, ca să nu păcătuiţi.
21 Poporul stătea departe, iar Moise s-a apropiat de norul în care era Dumnezeu.
22 Domnul a zis lui Moise: Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: Aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.
23 Să nu vă faceţi dumnezei de argint şi dumnezei de aur, ca să-i puneţi alături de Mine; să nu vă faceţi alţi dumnezei.
24 Să-Mi faci un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, oile şi boii. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine şi te voi binecuvânta.
25 Dacă-Mi vei face un altar de piatră, să nu-l zideşti din pietre cioplite, fiindcă punându-ţi dalta în el, îl vei pângări.
26 Şi să nu te urci la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.