1 Domnul zisese lui Avram: Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.
2 Voi face din tine o naţiune mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.
3 Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.
4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Haran.
5 Apoi Avram a luat pe Sarai, soţia sa, şi pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră şi cu toţi oamenii pe care şi-i câştigaseră în Haran, şi au plecat în ţara Canaan. Astfel au ajuns în ţara Canaan.
6 Avram a străbătut ţara până la locul Sihem, până la stejarul lui More. Canaaniţii erau atunci în ţară.
7 Apoi Domnul S-a arătat lui Avram şi i-a zis: Toată ţara aceasta o voi da seminţiei tale. Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.
8 Şi de acolo s-a dus spre munte la est de Betel şi şi-a întins cortul, având Betelul la vest şi Ai la est. Acolo a zidit un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului.
9 Avram şi-a urmat drumul, înaintând mereu spre sud.
10 A venit însă o foamete în ţară şi Avram s-a coborât în Egipt, ca să locuiască acolo pentru o vreme; căci era mare foamete în ţară.
11 Şi când era aproape să intre în Egipt, a zis soţiei sale Sarai: Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă.
12 De aceea, când te vor vedea egiptenii, vor zice: Aceasta este soţia lui! şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.
13 Spune, te rog, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din cauza ta şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.
14 Când a ajuns Avram în Egipt, egiptenii au văzut că femeia era foarte frumoasă.
15 Funcţionarii lui Faraon au văzut-o şi ei şi au lăudat-o lui Faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui Faraon.
16 Pe Avram l-a primit bine, din cauza ei; şi Avram a primit oi, boi, măgari, sclavi şi sclave, măgăriţe şi cămile.
17 Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din cauza lui Sarai, soţia lui Avram.
18 Şi Faraon a chemat pe Avram şi a zis: Ce mi-ai făcut? De ce nu mi-ai spus că ea este soţia ta?
19 De ce ai zis: Este sora mea, iar eu am luat-o astfel de soţie? Acum, iată-ţi soţia; ia-o şi pleacă!
20 Şi Faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l conducă de acolo, pe el, pe soţia lui şi tot ce avea.