1 Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,
2 ci nelegiuirile voastre au pus un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre au ascuns Faţa Lui şi-L împiedică să vă asculte!
3 Căci mâinile vă sunt pătate de sânge şi degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, şi limba voastră vorbeşte nedreptăţi.
4 Nici unuia nu-i place dreptatea, nici unul nu se judecă în adevăr; ei se încred în deşertăciune şi spun neadevăruri; concep răul şi nasc nelegiuirea.
5 Clocesc ouă de viperă şi ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor, moare; şi dacă se sparge vreunul, iese o viperă.
6 Pânzele lor nu slujesc la facerea hainelor şi nu pot să se acopere cu faptele lor, căci lucrările lor sunt lucrări ale nelegiuirii, şi în mâinile lor sunt fapte de violenţă.
7 Picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri ale nelegiuirii, prăpădul şi nimicirea sunt pe drumul lor.
8 Ei nu cunosc calea păcii, şi nu este dreptate în căile lor; şi-au făcut căile sucite: oricine umblă pe ele nu cunoaşte pacea.
9 De aceea eliberarea este departe de noi şi dreptatea nu ne ajunge. Aşteptăm lumina, şi iată întunericul; strălucirea, şi umblăm în negură!
10 Bâjbâim ca nişte orbi de-a lungul unui zid, bâjbâim ca şi cei care n-au ochi, ne împiedicăm ziua în amiaza mare, ca noaptea, în mijlocul celor sănătoşi suntem ca nişte morţi.
11 Mormăim cu toţii ca nişte urşi, ne văităm ca nişte porumbei, aşteptăm judecata, dar nu este; mântuirea, dar este departe de noi.
12 Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta, şi păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre sunt cu noi şi ne cunoaştem nelegiuirea.
13 Am fost vinovaţi şi am minţit împotriva Domnului, am părăsit pe Dumnezeul nostru; vorbind cu apăsare şi răzvrătire, am cugetat şi am scos din inimă cuvinte mincinoase;
14 şi eliberarea s-a întors înapoi, şi mântuirea a stat departe; căci adevărul s-a împiedicat pe stradă, şi dreptatea nu poate să intre.
15 Da, adevărul lipseşte, şi cel ce se depărtează de rău devine o pradă. Şi Domnul a văzut, şi nu I-a plăcut că nu era dreptate.
16 Şi El a văzut că nu era nici un om, şi S-a uimit că nu era nici un mijlocitor. De aceea braţul Lui I-a adus mântuire, şi dreptatea Lui L-a Sprijinit.
17 S-a îmbrăcat cu dreptatea ca şi cu o platoşă, Şi-a pus pe cap coiful mântuirii; S-a îmbrăcat cu haina răzbunării şi S-a acoperit cu gelozia ca şi cu o robă.
18 El va răsplăti fiecăruia după faptele lui, va da potrivnicilor Săi mânia, va întoarce la fel duşmanilor Lui, iar insulelor le va da plata cuvenită.
19 Atunci se vor teme de Numele Domnului cei de la vest, şi de gloria Lui cei de la răsăritul soarelui. Când duşmanul va năvăli ca un torent, Duhul Domnului îl va pune pe fugă.
20 Şi Răscumpărătorul va veni în Sion, pentru cei ai lui Iacov, care se vor întoarce de la păcatele lor, zice Domnul.
21 Şi iată legământul Meu cu ei, zice Domnul: Duhul Meu care Se odihneşte peste tine şi cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi până în veci, zice Domnul.