1 Vedeţi ce fel de dragoste ne-a arătat Tatăl: să fim numiţi copii ai lui Dumnezeu! De aceea lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El;
2 Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă, dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este;
3 Şi oricine are speranţa aceasta în El, se curăţă, după cum El este curat;
4 Oricine practică păcatul, practică şi fărădelegea; şi păcatul este fărădelege.
5 Şi voi ştiţi că El S-a arătat ca să înlăture păcatele noastre; şi în El nu este păcat;
6 Oricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
7 Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cel ce practică dreptatea este drept, după cum El este drept;
8 Cel ce practică păcatul este de la Diavolul, pentru că Diavolul păcătuieşte de la început. De aceea S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să nimicească lucrările Diavolului;
9 Oricine este născut din Dumnezeu nu practică păcatul, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, pentru că este născut din Dumnezeu.
10 Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului: oricine nu trăieşte în dreptate, nu este din Dumnezeu; şi nici cel ce nu iubeşte pe fratele său.
11 Pentru că acesta este mesajul pe care l-aţi auzit de la început: să ne iubim unul pe altul;
12 nu cum a fost Cain, care era din cel rău şi a omorât pe fratele său. Şi de ce l-a omorât? Pentru că lucrările lui erau rele, iar ale fratelui său drepte.
13 Nu vă miraţi, fraţii mei, dacă vă urăşte lumea.
14 Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi. Cel ce nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.
15 Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi voi ştiţi că nici un ucigaş nu are viaţa veşnică rămânând în el;
16 Noi cunoaştem dragostea prin faptul că El Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi suntem datori să ne dăm viaţa pentru fraţi.
17 Dar cine are bogăţiile lumii şi vede pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?
18 Copilaşii mei, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă şi adevăr;
19 Şi prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile înaintea Lui,
20 căci dacă inima noastră ne condamnă; Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi cunoaşte toate lucrurile.
21 Preaiubiţilor, dacă inima noastră nu ne condamnă, avem îndrăzneală la Dumnezeu.
22 Şi orice îi cerem, primim, pentru că păzim poruncile Lui şi facem ce este plăcut înaintea Lui;
23 Şi aceasta este porunca Lui: să credem în Numele Fiului Său Isus Cristos şi să ne iubim unul pe altul, după cum ne-a dat El poruncă;
24 Şi cel ce păzeşte poruncile Lui, rămâne în El, şi El în el. Şi prin aceasta cunoaştem că El rămâne în noi: prin Duhul pe care ni L-a dat;