1 În ţara Uţ era un om al cărui nume era Iov; şi omul acesta era fără vină, drept, temător de Dumnezeu şi se abătea de la rău.
2 Şi i s-au născut şapte fii şi trei fiice.
3 El avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe şi un număr foarte mare de slujitori; şi omul acesta era cel mai cu vază dintre toţi fiii Răsăritului.
4 Şi fiii săi mergeau unul la altul şi dădeau petreceri, fiecare în casa lui şi în ziua lui. Şi invitau şi pe cele trei surori ale lor să mănânce şi să bea cu ei.
5 Şi după ce treceau zilele de petrecere, Iov trimitea şi sfinţea pe fiii lui: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare dintre ei câte o ardere-de-tot. Căci Iov zicea: Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor. Aşa făcea Iov întotdeauna.
6 Şi a fost o zi când fiii lui Dumnezeu au venit să se înfăţişeze înaintea Domnului, şi Satan a venit şi el în mijlocul lor.
7 Şi Domnul a zis Satanei: De unde vii? Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.
8 Şi Domnul a zis lui Satan: Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. El este un om fără vină, drept, temător de Dumnezeu şi se abate de la rău.
9 Şi Satan a răspuns Domnului şi a zis: Oare în zadar se teme Iov de Dumnezeu?
10 N-ai făcut Tu un gard împrejurul lui, al casei lui şi a tot ce este al lui, de jur împrejur? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi bogăţiile lui s-au înmulţit în toată ţara.
11 Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are; sunt sigur că Te va blestema în faţă.
12 Domnul a zis lui Satan: Iată, dau pe mâna ta tot ce are, numai asupra lui să nu-ţi întinzi mâna. Şi Satan a plecat dinaintea Domnului.
13 Într-o zi, pe când fiii şi fiicele lui Iov mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâi-născut,
14 a venit la Iov un mesager care a zis: Boii arau şi măgăriţele păşteau lângă ei,
15 şi s-au aruncat nişte sabeeni asupra lor şi i-au luat. Au ucis pe slujitorii tăi cu ascuţişul săbiei şi numai eu am scăpat ca să-ţi dau de ştire.
16 Şi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a ars oile şi pe slujitorii tăi şi i-a mistuit şi numai eu am scăpat ca să-ţi dau de ştire.
17 Şi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Nişte caldeeni, înşiraţi în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor şi le-au luat cu ei, şi au ucis pe slujitorii tăi cu ascuţişul săbiei; şi numai eu singur am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.
18 Şi pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: Fiii tăi şi fiicele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor cel întâi-născut.
19 Şi iată, a venit un vânt puternic dinspre deşert şi a lovit în cele patru colţuri ale casei, care s-a prăbuşit peste tineri şi au murit; şi numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.
20 Atunci Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua şi şi-a tuns capul. Apoi s-a aruncat la pământ, s-a închinat
21 şi a zis: Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat binecuvântat să fie Numele Domnului!
22 În toate acestea, Iov n-a păcătuit şi n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.