1 În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena a venit dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.
2 A alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştiu unde L-au pus.
3 Petru şi celălalt ucenic au plecat spre mormânt;
4 Şi cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru şi a venit cel dintâi la mormânt.
5 Şi aplecându-se şi uitându-se înăuntru, a văzut fâşiile de pânză jos; dar n-a intrat.
6 Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi a intrat în mormânt; şi a văzut fâşiile de pânză jos.
7 Iar ştergarul, care fusese pe capul lui Isus, nu era cu fâşiile de pânză, ci înfăşurat şi pus singur într-un loc;
8 Atunci celălalt ucenic, care ajunsese primul la mormânt, a intrat şi el; şi a văzut şi a crezut.
9 Căci încă nu înţelegeau Scriptura, că Isus trebuia să învie dintre cei morţi.
10 Apoi ucenicii s-au dus iarăşi la casele lor.
11 Dar Maria stătea plângând afară lângă mormânt şi, pe când plângea, s-a aplecat şi s-a uitat în mormânt;
12 Şi a văzut doi îngeri în alb, stând, unul la cap şi unul la picioare, în locul unde fusese culcat trupul lui Isus.
13 Şi ei i-au zis: Femeie, de ce plângi? Ea le-a zis: Pentru că au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus.
14 Şi zicând aceste cuvinte, s-a întors şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare; şi nu ştia că este Isus;
15 Isus i-a zis: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi? Ea, crezând că este grădinarul, i-a zis: Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi mă voi duce să-L iau.
16 Isus i-a zis: Maria! Ea s-a întors şi I-a zis în evreieşte: Rabuni! adică Învăţătorule!
17 Isus i-a zis: Nu Mă ţine, căci încă nu M-am înălţat la Tatăl, ci du-te la fraţii Mei şi spune-le că Eu Mă înalţ la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi la Dumnezeul vostru;
18 Maria Magdalena a venit şi a spus ucenicilor că a văzut pe Domnul şi că i-a spus aceste lucruri;
19 În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile casei unde erau adunaţi ucenicii erau închise, căci le era frică de iudei, a venit Isus şi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!
20 Şi după ce a spus aceste cuvinte, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat când au văzut pe Domnul.
21 Isus le-a zis din nou: Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.
22 Şi după ce a spus aceste cuvinte, a suflat peste ei şi le-a zis: Luaţi Duhul Sfânt!
23 Celor cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.
24 Dar Toma, unul dintre cei doisprezece, zis Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus.
25 Deci ceilalţi ucenici i-au zis: Am văzut pe Domnul. Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
26 Şi după opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă; şi Toma era cu ei. Când uşile erau încuiate, a venit Isus şi a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă!
27 Apoi a zis lui Toma: Adu-ţi degetul aici şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios;
28 Şi Toma a răspuns şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!
29 Isus i-a zis: Tomo, pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut şi totuşi au crezut;
30 Şi Isus a mai făcut multe alte semne înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta;
31 Dar acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în Numele Lui;