6
Fugiţi, copii ai lui Beniamin, strângeţi-vă şi fugiţi din mijlocul Ierusalimului, sunaţi din trompetă la Tecoa şi daţi un semnal de foc în Bet-Hacherem! Căci de la nord se arată dezastrul şi o mare nenorocire.
Pe cea frumoasă şi gingaşă, pe fiica Sionului, o voi nimici!
Păstorii şi turmele lor vin la ea; îşi întind corturile în jurul ei; fiecare paşte pe partea lui.
Pregătiţi războiul împotriva ei! Ridicaţi-vă şi să ne urcăm în amiaza mare! Vai de noi, căci ziua scade şi umbrele de seară se întind.
Ridicaţi-vă şi să ne urcăm noaptea! Şi haideţi să-i nimicim palatele.
Căci aşa a zis Domnul oştirilor: Tăiaţi copaci şi ridicaţi un asediu împotriva Ierusalimului. Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită, căci în mijlocul ei este numai opresiune.
Cum ţâşnesc apele dintr-o fântână, aşa ţâşneşte răutatea din ea; nu se aude în ea decât violenţă şi prăpăd; durerea şi rănile îmi izbesc fără încetare privirile.
Ia învăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă îndepărtez de tine şi să fac din tine un deşert, o ţară nelocuită!
Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Vor culege rămăşiţele lui Israel, cum se culeg dintr-o vie ciorchinii rămaşi. Puneţi din nou mâna pe mlădiţe ca şi culegătorul de struguri.
10 Cui să vorbesc şi pe cine să avertizez, ca să m-asculte? Iată, urechea lor este necircumcisă şi nu sunt în stare să ia aminte. Iată, Cuvântul Domnului este o ruşine pentru ei şi nu le place de el.
11 De aceea, sunt plin de mânia Domnului, sunt epuizat ca s-o mai pot stăpâni. O voi turna peste copilul de pe stradă şi peste adunarea tinerilor. Căci şi soţul şi soţia vor fi prinşi, bătrânul şi cel sătul de zile.
12 Şi casele lor vor trece în stăpânirea altora, ogoarele şi soţiile lor de asemenea, când îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor ţării, zice Domnul.
13 Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig; şi de la profet până la preot, toţi înşeală.
14 Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: Pace! Pace! Şi totuşi nu este pace!
15 Oare s-au ruşinat când au săvârşit urâciuni? Nu, nicidecum nu s-au ruşinat; nici n-au ştiut de ruşine. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi doborâţi, când îi voi pedepsi, zice Domnul.
16 Aşa vorbeşte Domnul: Staţi în drumuri, uitaţi-vă şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! Dar ei răspund: Nu vrem să umblăm pe ele!
17 De asemenea, am pus nişte străjeri peste voi, care să zică: Ascultaţi la sunetul trompetei! Dar ei zic: Nu vom asculta!
18 De aceea, ascultaţi, naţiunilor, şi luaţi seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor!
19 Ascultă şi tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gândurilor lor, pentru că n-au ascultat de cuvintele Mele, nici de Legea Mea, ci au respins-o.
20 Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, şi de trestia aromată dintr-o ţară îndepărtată? Arderile voastre de tot nu sunt primite şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.
21 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: Iată, voi pune înaintea poporului acestuia nişte pietre de poticnire, de care se vor poticni şi părinţii şi fiii, şi vecinii şi prietenii, şi vor pieri.
22 Aşa vorbeşte Domnul: Iată, vine un popor dintr-o ţară de la nord, şi o mare naţiune se ridică de la marginile pământului.
23 Ei poartă arc şi suliţă; sunt cruzi şi nemiloşi; glasul lor urlă ca marea; ei călăresc pe cai şi sunt gata de luptă ca războinicii aşezaţi în linii împotriva ta, fiica Sionului!
24 Auzind despre faima lor, mâinile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naşte.
25 Nu ieşiţi în ogoare şi nu mergeţi pe drumuri! Căci acolo este sabia duşmanului, răspândind spaima de jur împrejur!
26 Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac şi culcă-te în cenuşă, jeleşte-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pustiitorul va veni pe neaşteptate peste noi!
27 Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o fortăreaţă, ca să le cunoşti şi să le cercetezi calea.
28 Toţi sunt nişte răzvrătiţi, nişte bârfitori, aramă şi fier, toţi sunt nişte stricaţi.
29 Foalele s-au ars, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se dezlipeşte.
30 De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.