25
În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, Nebucadneţar, regele Babilonului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalimului; şi-a aşezat tabăra înaintea lui şi a construit un zid de asediu împrejurul lui.
Cetatea a fost sub asediu până în al unsprezecelea an al regelui Zedechia.
În ziua a noua a lunii a patra foametea era aşa de mare în cetate încât nu era pâine pentru poporul ţării.
Atunci s-a făcut o spărtură în zidul cetăţii şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina regelui, deşi caldeii îşi aşezaseră tabăra în jurul cetăţii. Şi regele a apucat-o pe drumul care duce în câmpie.
Dar armata caldeilor l-a urmărit pe rege şi l-au ajuns în câmpiile Ierihonului. Şi toată armata lui s-a risipit de la el.
Ei l-au prins pe rege şi l-au adus sus la regele Babilonului, la Ribla; şi au pronunţat o sentinţă împotriva lui.
Au înjunghiat pe fiii lui Zedechia în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus la Babilon.
În ziua a şaptea a lunii a cincea (era în amil al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, regele Babilonului), a venit Nebuzaradan, căpitanul gărzii, slujitorul regelui Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.
A ars Casa Domnului, casa regelui şi toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.
10 Toată armata caldeilor, care era cu căpitanul gărzii, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
11 Nebuzaradan, căpitanul gărzii, a luat captivi pe cei ce mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la regele Babilonului şi pe cealaltă mulţime.
12 Însă căpitanul gărzii a lăsat ca viticultori şi lucrători de pământ câţiva dintre cei mai săraci din ţară.
13 Caldeii au sfărâmat stâlpii de bronz din Casa Domnului, piedestalele, marea de bronz care era în Casa Domnului şi au dus bronzul în Babilon.
14 Au luat cenuşarele, lopeţile, foarfecele, ceştile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.
15 Căpitanul gărzii a mai luat şi tăvile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.
16 Cei doi stâlpi, marea şi piedestalele pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de bronz aveau o greutate necunoscută.
17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi şi deasupra avea un capitel de bronz, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul capitelului era o împletitură în formă de reţea şi rodii, toate din bronz; tot aşa avea şi al doilea stâlp cu împletitura în formă de reţea.
18 Căpitanul gărzii a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
19 Şi din cetate a mai luat un ofiţer care avea sub comanda lui pe oamenii de război, cinci oameni care făceau parte din sfătuitorii regelui şi care au fost găsiţi în cetate, pe scriitorul conducătorului armatei, însărcinat să înscrie la armată pe poporul ţării, şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate.
20 Nebuzaradan, căpitanul gărzii, i-a luat şi i-a dus la regele Babilonului, la Ribla.
21 Regele Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului. Astfel Iuda a fost dus în captivitate, departe de ţara lui.
22 Şi Nebucadneţar, regele Babilonului, l-a făcut pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, guvernator peste poporul care mai rămăsese şi pe care îl lăsase în ţară.
23 Când au auzit toţi conducătorii armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilonului a pus guvernator pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatit, ei şi oamenii lor.
24 Şi Ghedalia le-a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le-a zis: Să nu vă fie teamă de slujitorii caldeilor. Locuiţi în ţară şi slujiţi regelui Babilonului, şi o veţi duce bine.
25 Dar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din familia regală, a venit împreună cu zece oameni şi au lovit şi au omorât atât pe Ghedalia cât şi pe iudeii şi pe caldeii care erau cu el la Miţpa.
26 Atunci tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi conducătorii armatelor, s-au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de caldei.
27 În al treizeci şi şaptelea an al captivităţii lui Ioiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, regele Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a eliberat pe Ioiachin, regele lui Iuda, din închisoare;
28 i-a vorbit frumos şi a pus tronul lui mai presus de tronul regilor care erau cu el în Babilon.
29 I-a schimbat hainele de închisoare şi Ioiachin a mâncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.
30 Şi cât priveşte proviziile lui, a existat o raţie pe care i-o dădea regele, o porţie zilnică, în tot timpul vieţii lui.