1 Apoi s-au apropiat fiicele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif şi ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
2 S-au înfăţişat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor şi înaintea întregii adunări, la uşa cortului întâlnirii. Ele au zis:
3 Tatăl nostru a murit în deşert şi el nu era din mijlocul celor ce s-au adunat împotriva Domnului, în compania lui Core, ci a murit în păcatul lui; şi n-a avut fii.
4 De ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne şi nouă deci o moştenire între fraţii tatălui nostru.
5 Şi Moise a adus cauza lor înaintea Domnului.
6 Şi Domnul a zis lui Moise:
7 Fiicele lui Ţelofhad au dreptate; să le dai în stăpânire o moştenire între fraţii tatălui lor şi să treci asupra lor moştenirea tatălui lor.
8 Şi copiilor lui Israel să le vorbeşti, zicând: Dacă moare un om şi nu va lăsa fii, atunci să treceţi moştenirea lui la fiica lui.
9 Dacă nu are nici o fiică, moştenirea lui s-o daţi fraţilor lui.
10 Dacă n-are nici fraţi, moştenirea lui s-o daţi fraţilor tatălui său.
11 Şi dacă nici tatăl lui nu are fraţi, moştenirea lui s-o daţi rudei celei mai apropiate din familia lui şi ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege de judecată pentru copiii lui Israel, după cum a poruncit Domnul lui Moise.
12 Şi Domnul a zis lui Moise: Urcă-te pe muntele acesta Abarim şi priveşte ţara pe care am dat-o copiilor lui Israel.
13 Şi după ce-ai văzut-o şi tu vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron;
14 pentru că în Deşertul Ţin, în timpul răzvrătirii adunării, v-aţi împotrivit poruncii Mele, şi nu M-aţi sfinţit înaintea lor cu prilejul apelor. (Acestea sunt apele Meriba, la Cades, în Deşertul Ţin.)
15 Moise a vorbit Domnului, zicând:
16 Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să pună un bărbat peste această adunare
17 care va ieşi înaintea lor şi care va veni înaintea lor, care să-i scoată afară şi să-i ducă înăuntru, ca adunarea Domnului să nu fie ca nişte oi care n-au păstor.
18 Şi Domnul a zis lui Moise: Ia cu tine pe Iosua, fiul lui Nun, un bărbat în care este Duhul, şi pune-ţi mâna peste el.
19 Să-l aşezi înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări şi să-i dai porunci înaintea ochilor lor.
20 Şi să pui peste el din autoritatea ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte.
21 Să se înfăţişeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el prin judecata lui Urim înaintea Domnului; şi la cuvântul lui să iasă şi la cuvântul lui să intre, el şi toţi copiii lui Israel împreună cu el, toată adunarea.
22 Şi Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua şi l-a pus înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări.
23 Şi şi-a pus mâinile peste el şi i-a dat porunci, cum spusese Domnul prin Moise.