1 Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de vite. Când au văzut că ţara lui Iaezer şi ţara Galaadului erau un loc bun pentru vite,
2 fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au venit şi au vorbit cu Moise, cu Eleazar şi cu mai-marii adunării, zicând:
3 Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra, Hesbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon,
4 teritoriul pe care l-a cucerit Domnul înaintea adunării lui Israel, este un loc bun pentru vite, iar robii tăi au vite.
5 Şi au zis: Dacă am primit trecere înaintea ta, să se dea teritoriul acesta robilor tăi în stăpânire; nu ne trece peste Iordan.
6 Dar Moise a zis fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: Fraţii voştri să meargă oare la război şi voi să rămâneţi aici?
7 De ce vreţi să descurajaţi inima copiilor lui Israel şi să-i faceţi să nu treacă în ţara pe care le-o dă Domnul?
8 Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am trimis din Cades-Barnea ca să cerceteze ţara.
9 S-au urcat până la Valea Eşcol şi, după ce au cercetat ţara, au descurajat inimile copiilor lui Israel şi i-au făcut să nu intre în ţara pe care le-o dăduse Domnul.
10 Şi Domnul S-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat, zicând:
11 Nici unul din oamenii care s-au urcat din Egipt, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, pentru că nu M-au urmat întru totul pe Mine,
12 afară de Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, şi Iosua, fiul lui Nun, care au urmat întru totul pe Domnul.
13 Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în deşert timp de patruzeci de ani, până când a pierit toată generaţia celor care făcuseră rău înaintea Domnului.
14 Şi iată, v-aţi ridicat voi în locul părinţilor voştri, neam de oameni păcătoşi, ca să aprindeţi şi mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel.
15 Căci, dacă vă întoarceţi de la El, El va lăsa mai departe pe Israel în deşert şi voi veţi nimici tot poporul acesta.
16 Ei s-au apropiat de Moise şi au zis: Vom face aici staule pentru vitele noastre şi cetăţi pentru copiii noştri,
17 dar noi înşine ne vom înarma şi vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce la locul lor, dar copiii noştri vor locui în aceste cetăţi fortificate, din cauza locuitorilor ţării.
18 Nu ne vom întoarce la casele noastre până când copiii lui Israel nu-şi vor fi luat fiecare moştenirea sa.
19 Căci noi nu vom moşteni împreună cu ei de partea cealaltă a Iordanului şi mai departe, pentru că moştenirea noastră ne-a căzut dincoace de Iordan, la est.
20 Moise le-a zis: Dacă veţi face aşa, dacă vă veţi înarma la război înaintea Domnului şi fiecare din voi va trece Iordanul înarmat, ca să lupte înaintea Domnului,
21 şi dacă toţi veţi trece Iordanul înarmaţi înaintea Domnului, până ce El va alunga pe duşmanii Săi dinaintea lui,
22 şi dacă vă veţi întoarce înapoi numai după ce ţara va fi supusă înaintea Domnului, atunci veţi fi nevinovaţi înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, şi ţinutul acesta va fi moştenirea voastră înaintea Domnului.
23 Dar dacă nu veţi face aşa, iată, voi aţi păcătuit împotriva Domnului şi să fiţi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.
24 Zidiţi cetăţi pentru copiii voştri şi staule pentru vitele voastre; şi faceţi ceea ce aţi vorbit cu gura voastră.
25 Şi fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au zis lui Moise: Robii tăi vor face tot ce porunceşte domnul nostru.
26 Copiii noştri, soţiile, turmele noastre şi toate vitele noastre, vor rămâne în cetăţile Galaadului;
27 dar robii tăi, toţi cei înarmaţi pentru război, vor merge să lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru.
28 Moise a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi capilor de familie din seminţiile fiilor lui Israel.
29 Şi Moise le-a zis: Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Ruben vor trece cu voi Iordanul, înarmaţi cu toţii ca să lupte înaintea Domnului, şi dacă ţara vă va fi supusă, atunci să le daţi în stăpânire ţinutul Galaadului.
30 Dar dacă nu vor merge cu voi înarmaţi, atunci moştenirea lor o vor avea împreună cu voi în ţara Canaanului.
31 Şi fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au răspuns, zicând: Vom face tot ceea ce a spus Domnul robilor tăi.
32 Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaanului, pentru ca moştenirea noastră să rămână dincoace de Iordan.
33 Moise a dat fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, împărăţia lui Sihon, regele amoriţilor, şi împărăţia lui Og, regele Basanului, ţara cu cetăţile ei, cu ţinuturile cetăţilor de jur împrejur.
34 Şi fiii lui Gad au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,
35 Atrot-Şofan, Iaezer, Iogbeha,
36 Bet-Nimra şi Bet-Haran, cetăţi fortificate; şi au făcut staule pentru turme.
37 Fiii lui Ruben au zidit Hesbonul, Eleale, Chiriataim,
38 Nebo şi Baal-Meon, ale căror nume au fost schimbate, şi Sibma; şi au pus alte nume cetăţilor pe care le-au zidit.
39 Şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului şi au pus mâna pe el; şi au alungat pe amoriţii care erau acolo.
40 Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a aşezat acolo.
41 Şi Iair, fiul lui Manase, a mers şi a luat satele lor şi le-a numit Havoth-Iair (Satele lui Iair).
42 Nobah a mers şi el şi a luat Chenatul cu cetăţile lui şi l-a numit Nobah, după numele lui.