1 Iată şi alte proverbe ale lui Solomon, pe care le-au copiat oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.
2 Gloria lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar gloria regilor stă în cercetarea lucrurilor.
3 Înălţimea cerurilor, şi adâncimea pământului, şi inima regilor sunt nepătrunse.
4 Scoate zgura din argint, şi din el va ieşi un vas ales.
5 Scoate pe cel rău dinaintea regelui, şi tronul lui de domnie se va întări prin dreptate.
6 Nu te făli înaintea regelui, şi nu lua locul celor mari;
7 căci este mai bine să ţi se zică: Urcă-te mai sus!, decât să fii coborât înaintea prinţului pe care ţi-l văd ochii.
8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când aproapele tău te va face de ruşine,
9 Apără-ţi cauza împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă secretul altuia,
10 ca nu cumva, aflându-l cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.
11 Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.
12 Ca un cercel de aur, şi ca un ornament de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră pentru o ureche ascultătoare.
13 Ca răcoarea zăpezii în timpul secerişului, aşa este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite, căci el înviorează sufletul Stăpânului Său.
14 Ca norii şi ca vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.
15 Prin răbdare se înduplecă un conducător, şi o limbă dulce zdrobeşte oase.
16 Dacă dai peste miere, nu mânca decât cât îţi trebuie, ca să nu te saturi şi s-o vomiţi.
17 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască.
18 Un om care face o mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său este ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită.
19 Încrederea într-un om stricat în ziua necazului este ca un dinte stricat, şi ca un picior care şchiopătează.
20 Ca şi cel ce-şi scoate haina pe o zi rece, sau ca oţetul vărsat peste silitră, aşa este cel ce cântă cântece unei inimi triste.
21 Dacă este flămând duşmanul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i să bea.
22 Căci, făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti.
23 Vântul de nord aduce ploaia, şi limba clevetitoare, o faţă mâhnită.
24 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o soţie cicălitoare într-o casă mare.
25 Ca apa rece pentru un suflet însetat, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.
26 Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel drept care se clatină înaintea celui rău.
27 Nu este bine să mănânci multă miere: tot aşa nu este o cinste să alergi după propria-ţi glorie.
28 Cel care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.