109
Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
Căci gura omului rău şi gura înşelătorului sunt deschise împotriva mea: îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.
Mă înconjoară cu vorbe pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.
În timp ce eu îi iubesc, ei îmi sunt duşmani, dar eu m-am rugat pentru ei.
Şi ei mi-au răsplătit cu rău pentru bine, şi cu ură pentru dragostea mea.
Pune pe un om rău peste el, şi un duşman să stea la dreapta lui!
Când va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!
Puţine să-i fie zilele, şi slujba să i-o ia altul!
Să-i rămână copiii orfani, şi soţia lui văduvă!
10 Copiii lui să umble fără nici un căpătâi, şi să cerşească, să-şi caute pâinea departe de ruinele locuinţei lor.
11 Creditorul să pună mâna pe tot ce are, şi străinii să-i jefuiască munca!
12 Nimeni să nu mai ţină la el, nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
13 Urmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se şteargă numele în generaţia care va veni.
14 Nelegiuirea părinţilor lui să rămână ca aducere-aminte înaintea Domnului, şi păcatul mamei lui să nu se şteargă!
15 Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă amintirea de pe pământ,
16 pentru că nu şi-a adus aminte să facă milă, ci a persecutat pe cel sărac, pe cel lipsit, ca să-l omoare pe cel cu inima zdrobită.
17 Îi plăcea blestemul: deci cadă asupra lui! Nu-i plăcea binecuvântarea: deci depărteze-se de la el!
18 Se învelea cu blestemul ca şi cum ar fi fost haina lui, să pătrundă ca apa înăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!
19 Să-i fie veşmânt care să-l acopere, cingătoare cu care să fie totdeauna încins!
20 Aceasta să fie, din partea Domnului, răsplata duşmanilor mei, şi a celor care vorbesc de rău împotriva sufletului meu.
21 Iar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din cauza Numelui Tău, căci bună este mila Ta; salvează-mă!
22 Căci sunt sărac şi lipsit, şi îmi este rănită inima înăuntrul meu.
23 Pier ca umbra care se lungeşte, sunt aruncat încoace şi încolo ca o lăcustă.
24 Mi-au slăbit genunchii de post; şi carnea mea şi-a pierdut grăsimea.
25 Am ajuns de batjocura lor; când mă privesc, dau din cap.
26 Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!
27 Ca să ştie că mâna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
28 Măcar că ei blestemă, Tu binecuvântează; când ei se ridică împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.
29 Duşmanii mei să se îmbrace cu ruşine, şi să se acopere cu ruşinea lor ca şi cu o manta.
30 Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul; da, îl voi mări în mijlocul mulţimii,
31 căci El stă la dreapta săracului, ca să-l scape de cei care-i judecă sufletul.