1 Pe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos şi plângeam, când ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile ce erau acolo ne-am atârnat harpele.
3 Căci acolo biruitorii noştri ne cereau cântări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicând: Cântaţi-ne din cântările Sionului!
4 Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-si uite dreapta mea iscusinţa ei!
6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7 Adu-Ţi aminte Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: Radeţi-l, radeţi-l din temelii!
8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, binecuvântat este cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!
9 Binecuvântat este cel ce va apuca pe pruncii tăi şi-i va zdrobi de stâncă!