Apocalipsa
1
Descoperirea lui Isus Cristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând. Şi El le-a adus-o la cunoştinţă trimiţând-o prin îngerul Său la robul Său Ioan,
care a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Cristos, şi a spus tot ce a văzut;
Binecuvântat este cel care citeşte şi cei care ascultă cuvintele acestei profeţii şi păzesc lucrurile scrise în ea, căci vremea este aproape!
Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: har vouă şi pace de la Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea tronului Său,
şi de la Isus Cristos, martorul credincios, Cel întâi-născut dintre cei morţi şi Domnul regilor pământului. A Lui, care ne iubeşte şi care ne-a spălat de păcatele noastre în sângele Său,
şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său; a Lui să fie gloria şi puterea în vecii vecilor! Amin;
Iată, El vine pe nori şi orice ochi îl va vedea, chiar şi cei care L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor văita din pricina Lui! Da, Amin;
Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel care vine, Cel Atotputernic;
Eu, Ioan, fratele vostru şi părtaş împreună cu voi la necaz, la împărăţie şi la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula numită Patmos, din cauza Cuvântului lui Dumnezeu şi din cauza mărturiei lui Isus Cristos.
10 în ziua Domnului eram în Duhul, şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trompete,
11 care zicea: Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi: Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte biserici care sunt în Asia: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.
12 Apoi m-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Şi când m-am întors, am văzut şapte sfeşnice de aur.
13 Şi în mijlocul celor şapte sfeşnice, pe Cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare şi încins la piept cu un brâu de aur.
14 Capul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; şi ochii Lui erau ca para focului;
15 şi picioarele Lui erau ca o aramă aprinsă, ca atunci când este arsă în cuptor; şi glasul Lui era ca vuietul unor ape multe.
16 În mâna dreaptă ţinea şapte stele; din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri; şi faţa Lui era ca soarele când străluceşte în puterea lui.
17 Şi când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. Dar El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, zicându-mi: Nu te teme!, Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,
18 Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Şi Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei Morţilor;
19 Scrie deci lucrurile pe care le-ai văzut, şi lucrurile care sunt, şi lucrurile care vor avea loc după acestea.
20 Misterul celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi a celor şapte sfeşnice de aur: Cele şapte stele sunt îngerii celor şapte biserici şi cele şapte sfeşnice pe care le-ai văzut sunt şapte biserici.