1 Aminteşte-le să fie supuşi stăpânirilor şi autorităţilor, să asculte, să fie gata pentru orice lucru bun,
2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreţi, ci să fie cumpătaţi, arătând blândeţe faţă de toţi oamenii;
3 Căci şi noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi plăceri, trăind în răutate şi în invidie, demni de a fi urâţi şi urându-ne unul pe altul.
4 Dar când bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, s-au arătat faţă de oameni,
5 El ne-a mântuit, nu pe baza faptelor făcute de noi în dreptate, ci potrivit cu îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi reînnoirea Duhului Sfânt,
6 pe care l-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru;
7 ca, fiind justificaţi prin harul Lui, să devenim moştenitori potrivit cu speranţa vieţii veşnice;
8 Acesta este un cuvânt vrednic de crezut; şi vreau să vorbeşti neîncetat despre aceste lucruri, pentru ca aceia care au crezut în Dumnezeu să caute să facă fapte bune. Aceste lucruri sunt bune şi de folos pentru oameni!
9 Dar fereşte-te de întrebări nebune, şi de genealogii, şi de certuri, şi de contraziceri privind Legea, căci sunt nefolositoare şi zadarnice;
10 Respinge-l pe omul care aduce dezbinări, după întâia şi a doua mustrare,
11 ştiind că unul ca acesta este un stricat şi păcătuieşte, fiind condamnat de sine însuşi,
12 Când voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, dă-ţi silinţa să vii la mine în Nicopole, căci acolo m-am hotărât să iernez.
13 Ajută degrabă pe Zena, avocatul, şi pe Apolo în călătoria lor, ca să nu ducă lipsă de nimic;
14 Şi ai noştri să înveţe să facă fapte bune pentru cele necesare, ca să nu fie neroditori;
15 Toţi cei ce sunt cu mine te salută. Salută-i pe cei care ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi cu toţi! Amin.