1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui,
decît un bogat cu buze stricate şi nebun. –
2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva,
şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. –
3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. –
4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,
şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
6 Omul darnic are mulţi linguşitori,
şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. –
7 Toţi fraţii săracului îl urăsc;
cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el!
El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. –
8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul;
cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. –
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,
şi celce spune minciuni va pieri, –
10 Unui nebun nu-i şade bine să trăiască în desfătări,
cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. –
11 Înţelepciunea face pe om răbdător,
şi este o cinste pentru el să uite greşelile. –
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu,
şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. –
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său,
şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într’una. –
14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi,
dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. –
15 Lenea te cufundă într’un somn adînc,
şi sufletul molatic sufere de foame. –
16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale, va muri. –
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul,
şi El îi va răsplăti binefacerea. –
18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde,
dar nu dori să-l omori. –
19 Cel pe care-l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa;
căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. –
20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! –
21 Omul face multe planuri în inima lui,
dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. –
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui;
şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. –
23 Frica de Domnul duce la viaţă,
şi celce o are, petrece noaptea sătul,
fără să fie cercetat de nenorocire. –
24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină,
şi n’o duce înapoi la gură. –
25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept;
mustră pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –
26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa,
este un fiu care aduce ruşine şi ocară. –
27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura,
dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. –
28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate,
şi gura celor răi înghite nelegiuirea. –
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori,
şi loviturile pentru spinările nebunilor.