1 Nu te făli cu ziua de mîne,
căci nu ştii ce poate aduce o zi. –
2 Să te laude altul, nu gura ta,
un străin, nu buzele tale.
3 Piatra este grea, şi nisipul este greu,
dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. –
4 Furia este fără milă şi mînia năvalnică,
dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5 Mai bine o mustrare pe faţă
de cît o prietenie ascunsă. –
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,
dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. –
7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,
dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. –
8 Ca pasărea plecată din cuibul ei,
aşa este omul plecat din locul său.
9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima,
aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,
dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:
mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. –
11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima,
şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde;
dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. –
13 Ia-i haina, căci s’a pus chezaş pentru altul,
ia-l zălog în locul unei străine. –
14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă,
este privită ca un blestem. –
15 O straşină, care picură necurmat într’o zi de ploaie,
şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
16 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul,
şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. –
17 După cum ferul ascute ferul,
tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. –
18 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui,
şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. –
19 Cum răspunde în apă faţa la faţă,
aşa răspunde inima omului inimii omului. –
20 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura,
tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului:
aceea este bunul nume pentru un om. –
22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor,
nebunia tot n’ar ieşi din el. –
23 Îngrijeşte bine de oile tale,
şi ia seama la turmele tale.
24 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic,
şi nici cununa nu rămîne pe vecie. –
25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă,
şi ierburile de pe munţi sînt strînse. –
26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte,
şi ţapii pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,
şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.