14
1 Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!“
S’au stricat oamenii, fac fapte urîte;
nu este niciunul care să facă binele.
2 Domnul Se uită dela înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
să vadă de este vreunul care să aibă pricepere,
şi care să caute pe Dumnezeu.
3 Dar toţi s’au rătăcit, toţi s’au dovedit nişte netrebnici;
nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar.
4 Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvîrşesc fărădelegea,
de mănîncă pe poporul Meu, cum mănîncă pînea,
şi nu cheamă pe Domnul?
5 Ei vor tremura de spaimă,
cînd Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
6 Rîdeţi voi de nădejdea celui nenorocit …
dar scăparea lui este Domnul.
7 O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…
Cînd va întoarce Domnul înapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli, şi Israel se va bucura.