6
1 Doamne, nu mă pedepsi cu mînia Ta,
şi nu mă mustra cu urgia Ta.
2 Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc!
Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele.
3 Sufletul mi-i îngrozit de tot;
şi Tu, Doamne, pînă cînd vei zăbovi să Te înduri de mine?
4 Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul!
Mîntuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!
5 Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine;
şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor?
6 Nu mai pot gemînd!
În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul,
şi-mi scald patul în lacrămi.
7 Mi s’a supt faţa de întristare,
şi a îmbătrînit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
8 Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul!
Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele!
9 Domnul îmi ascultă cererile,
şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
10 Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă;
într’o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.