30
1 Te înalţ, Doamne, căci m-ai ridicat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure de mine.
2 Doamne Dumnezeule,
eu am strigat către Tine,
şi Tu m-ai vindecat.
3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din Locuinţa morţilor,
Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se coboară în groapă.
4 Cântaţi Domnului, voi cei iubiţi de El,
măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel sfânt!
5 Căci mânia Lui ţine numai o clipă,
dar îndurarea Lui ţine toată viaţa:
seara vine plânsul,
iar dimineaţa, veselia.
6 Când îmi mergea bine, ziceam:
„Nu mă voi clătina niciodată!”
7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezaseşi pe un munte tare…
dar Ţi-ai ascuns faţa, şi m-am tulburat.
8 Doamne, eu am strigat către Tine şi m-am rugat Domnului, zicând:
9 „Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele şi mă cobori în groapă?
Poate să Te laude ţărâna?
Poate ea să vestească credincioşia Ta?
10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!”
11 Şi mi-ai prefăcut tânguirile în veselie,
mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,
12 pentru ca inima mea să-Ţi cânte, şi să nu stea mută.
Doamne Dumnezeule, eu pururi Te voi lăuda!