48
Mare este Domnul şi lăudat de toţi
în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt.
Frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ, este muntele Sionului;
în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.
Căci iată că împăraţii se adunaseră:
doar au trecut împreună,
au privit-o, au înlemnit,
s-au temut şi au luat-o la fugă.
I-a apucat un tremur acolo,
ca durerea unei femei la facere.
Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vântul de răsărit
care sfărâmă corăbiile din Tarsis.
Întocmai cum auzisem spunându-se, aşa am văzut
în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o va face să dăinuie pe vecie. – (Oprire)
Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim,
în mijlocul Templului Tău!
10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună până la marginile pământului;
dreapta Ta este plină de îndurare.
11 Se bucură muntele Sionului
şi se înveselesc fiicele lui Iuda
de judecăţile Tale.
12 Străbateţi Sionul şi ocoliţi-l,
număraţi-i turnurile,
13 priviţi-i întăritura
şi cercetaţi-i palatele,
ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.
14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci;
El va fi călăuza noastră până la moarte.