66
Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului.
Cântaţi slavă Numelui Său,
măriţi slava Lui prin laudele voastre.
Ziceţi lui Dumnezeu: „Cât de înfricoşate sunt lucrările Tale!
Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.
Tot pământul se închină înaintea Ta
şi cântă în cinstea Ta,
cântă Numele Tău. – (Oprire)
Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Ce înfricoşat este El când lucrează asupra fiilor oamenilor!
El a prefăcut marea în pământ uscat,
şi râul a fost trecut cu piciorul:
atunci ne-am bucurat în El.
El stăpâneşte pe vecie, prin puterea Lui.
Ochii Lui urmăresc pe neamuri,
ca cei răzvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui! – (Oprire)
Binecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!
El ne-a păstrat sufletul cu viaţă
şi n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.
10 Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule,
ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.
11 Ne-ai adus în laţ
şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.
12 Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre,
am trecut prin foc şi prin apă:
dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.
13 De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot,
îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,
14 juruinţe care mi-au ieşit de pe buze,
pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtorare.
15 Îţi voi aduce oi grase ca ardere de tot,
cu grăsimea berbecilor,
voi jertfi oi împreună cu ţapi. – (Oprire)
16 Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,
şi voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.
17 Am strigat către El cu gura mea,
şi îndată lauda a fost pe limba mea.
18 Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea,
nu m-ar fi ascultat Domnul.
19 Dar Dumnezeu m-a ascultat,
a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
20 Binecuvântat să fie Dumnezeu,
care nu mi-a lepădat rugăciunea
şi nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!