15
Câţiva oameni veniţi din Iudeea îi învăţau pe fraţi şi ziceau: Dacă nu sunteţi circumcişi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi.
Pavel şi Bamaba au avut cu ei un viu schimb de cuvinte şi păreri contradictorii şi fraţii au hotărât ca Pavel şi Barnaba şi câţiva dintre ei să se urce la Ierusalim la apostoli şi prezbiteri, ca să le ceară părerea asupra acestei neînţelegeri.
După ce au fost conduşi de Biserică până afară din cetate, şi-au urmat drumul prin Fenicia şi Samaria, istorisind întoarcerea naţiunilor la Dumnezeu şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor.
Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică, de apostoli şi de prezbiteri şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei.
Atunci unii din partida fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat şi au zis că naţiunile trebuie să fie circumcise şi să li se ceară să păzească Legea lui Moise.
Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă ca să vadă ce este de făcut.
După ce s-a discutat mult, s-a ridicat Petru şi le-a zis: Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, naţiunile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.
Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei şi le-a dat Duhul Sfânt ca şi nouă.
N-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucât le-a curăţit inimile prin credinţă.
10 Acum, dar, de ce-L ispitiţi pe Dumnezeu şi puneţi pe umerii ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta?
11 Ci credem că noi, ca şi ei, suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus.
12 Toată adunarea a tăcut şi i-a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, care au istorisit toate semnele şi minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul naţiunilor.
13 Când au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvântul şi a zis: Fraţilor, ascultaţi-mă!
14 Simon a spus cum mai întâi Dumnezeu Şi-a aruncat privirile peste naţiuni, ca să aleagă din mijlocul lor un popor care să-I poarte Numele.
15 Şi cu faptul acesta se potrivesc cuvintele profeţilor, după cum este scris:
16 După aceea, Mă voi întoarce şi voi ridica din nou cortul lui David din prăbuşirea lui, îi voi zidi dărâmăturile şi-l voi înălţa din nou,
17 pentru ca rămăşiţa de oameni să-L caute pe Domnul, ca şi toate naţiunile peste care este chemat Numele Meu,
18 zice Domnul, care face aceste lucruri şi căruia îi sunt cunoscute din eternitate.
19 De aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre naţiuni care se întorc la Dumnezeu,
20 ci să li se scrie doar să se ferească de pângăririle idolilor, de curvie, de animale sugrumate şi de sânge.
21 Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni care-l vestesc, fiindcă este citit în sinagogi în toate zilele de sabat.
22 Atunci apostolii şi prezbiterii şi întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câţiva dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel şi Barnaba. Şi i-au ales pe Iuda, zis şi Barsaba, şi pe Sila, oameni cu vază între fraţi.
23 Şi au scris astfel prin ei: Apostolii, prezbiterii şi fraţii, către fraţii dintre naţiuni, care sunt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!
24 Fiindcă am auzit că unii, plecaţi dintre noi fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin cuvintele lor şi v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă circumcideţi şi să împliniţi Legea,
25 noi, după ce ne-am adunat cu toţii laolaltă cu un gând, am găsit cu cale să alegem nişte oameni şi să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel,
26 oamenii aceştia care şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos.
27 I-am trimis, dar, pe Iuda şi pe Sila, care vă vor spune prin viu grai aceleaşi lucruri.
28 Căci a părut potrivit Duhului Sfânt şi nouă să nu mai punem peste voi nici o altă greutate decât ceea ce trebuie,
29 adică să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de animale sugrumate şi de curvie, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.
30 Ei, deci, şi-au luat rămas bun de la Biserică şi s-au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulţimii adunate.
31 După ce au citit-o, fraţii s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea.
32 Iuda şi Sila, care şi ei erau profeţi, i-au îndemnat pe fraţi şi i-au întărit cu multe cuvinte.
33 După câtva timp, fraţii i-au lăsat să se întoarcă în pace la aceia de care fuseseră trimişi.
34 Totuşi Sila a găsit cu cale să rămână acolo.
35 Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia şi învăţau mulţimile şi predicau, cu mulţi alţii, Cuvântul Domnului.
36 După câteva zile, Pavel i-a zis lui Barnaba: Să ne întoarcem şi să mergem pe la fraţii din toate cetăţile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.
37 Barnaba voia să îl ia cu el şi pe Ioan, numit Marcu,
38 dar Pavel considera că nu este bine să-l ia cu ei pe acela care îi părăsise din Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrarea lor.
39 Neînţelegerea aceasta a fost destul de mare ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba l-a luat cu el pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.
40 Pavel şi l-a ales pe Sila şi a plecat, după ce a fost încredinţat de fraţi în grija harului Domnului.
41 El a străbătut Siria şi Cilicia întărind Bisericile.