1 Cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, eu cred că este bine ca bărbatul să nu se atingă de femeie.
2 Totuşi, din cauza curviei, fiecare bărbat să-şi aibă soţia lui şi fiecare femeie să-şi aibă soţul ei.
3 Soţul să-şi împlinească faţă de soţie datoria de soţ, şi tot aşa să facă şi soţia faţă de soţul ei.
4 Soţia nu este stăpână pe trupul ei, ci soţul; tot astfel, nici soţul nu este stăpân peste trupul lui, ci soţia.
5 Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi decât doar prin bună înţelegere, pentru un timp, ca să vă concentraţi asupra postului şi rugăciunii; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satan din cauza nestăpânirii voastre.
6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă, nu fac din el o poruncă.
7 Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui, unul într-un fel, altul într-altul.
8 Celor neînsuraţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine.
9 Dar dacă nu se pot stăpâni, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă.
10 Celor căsătoriţi le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca soţia să nu se despartă de soţul ei.
11 (Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu soţul ei.) Şi nici soţul să nu-şi lase soţia.
12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o soţie necredincioasă şi ea vrea să trăiască în continuare cu el, să nu se despartă de ea.
13 Şi dacă o femeie are un soţ necredincios şi el vrea să trăiască în continuare cu ea, să nu se despartă de soţul ei.
14 Căci soţul necredincios este sfinţit prin soţia credincioasă şi soţia necredincioasă este sfinţită prin fratele; altfel copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi.
15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi; Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.
16 Căci ce ştii tu, soţie, dacă îţi vei mântui soţul? Sau ce ştii tu, soţule, dacă îţi vei mântui soţia?
17 Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a aşezat Domnul şi în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este ordinea pe care am aşezat-o în toate Bisericile.
18 Dacă cineva a fost chemat pe când era circumcis, să rămână circumcis. Dacă cineva a fost chemat pe când era necircumcis, să nu se circumcidă.
19 Circumcizia nu este nimic şi necircumcizia nu este nimic, ci împlinirea poruncilor lui Dumnezeu.
20 Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat.
21 Ai fost chemat când erai sclav? Să nu te nelinişteşti din cauza aceasta; dar dacă poţi să ajungi liber, foloseşte-te.
22 Căci sclavul chemat în Domnul este un om liber al Domnului. Tot aşa, cel liber care a fost chemat este un sclav al lui Cristos.
23 Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ; nu vă faceţi, dar, sclavi oamenilor.
24 Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.
25 Cât despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am primit de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare.
26 Iată, dar, ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămână aşa cum este.
27 Eşti legat de o soţie? Nu căuta să fii dezlegat. Nu eşti legat de o soţie? Nu căuta soţie.
28 Însă dacă te însori, nu păcătuieşti. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuieşte. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri pământeşti şi eu aş vrea să vi le cruţ.
29 Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum timpul s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei care au soţii, să fie ca şi cum n-ar avea;
30 cei care plâng, ca şi cum n-ar plânge; cei care se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; cei care cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni;
31 cei care se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea; căci lumea în forma ei actuală trece.
32 Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este însurat se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.
33 Dar cine este însurat se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să-i placă soţiei.
34 Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să-i placă soţului ei.
35 Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-o capcană, ci pentru ceea ce este frumos şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.
36 Dacă crede cineva că este ruşinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea; nu păcătuieşte, să se mărite.
37 Dar cine a luat o hotărâre tare şi nu este nevoit, ci este liber să procedeze cum vrea şi a hotărât în inima lui să o păstreze pe fiica sa fecioară, face bine.
38 Astfel, cine îşi mărită fata bine face şi cine n-o mărită mai bine face.
39 O femeie măritată este legată de lege cât timp îi trăieşte soţul; dar dacă-i moare soţul, este liberă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.
40 Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.