1 O, de aţi putea suporta puţină nebunie din partea mea! Ei, haideţi, suportaţi-mă!
2 Căci sunt gelos pentru voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă prezint înaintea lui Cristos ca pe o fecioară curată.
3 Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit-o pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia faţă de Cristos.
4 Într-adevăr, dacă vine cineva să vă predice un alt Isus pe care noi nu l-am predicat, sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă Evanghelie pe care n-aţi primit-o, o, cum îl îngăduiţi de bine!
5 Dar consider că nici eu nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii aceştia nespus de aleşi!
6 Chiar dacă sunt un necioplit în vorbire, nu sunt însă şi în cunoaştere; şi am arătat lucrul acesta printre voi în tot felul şi în toate privinţele.
7 Sau am făcut un păcat când m-am smerit pe mine însumi ca să fiţi înălţaţi voi şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?
8 Am despuiat alte Biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.
9 Şi când eram la voi şi m-am găsit în nevoie, n-am fost o povară nimănui, căci de nevoile mele au îngrijit fraţii când au venit din Macedonia. În toate m-am ferit şi mă voi feri să vă împovărez cu ceva.
10 Pe adevărul lui Cristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi acest motiv de laudă în regiunile Ahaiei!
11 Pentru ce? Pentru că nu vă iubesc? Ştie Dumnezeu!
12 Dar lucrez şi voi lucra astfel ca să tai orice prilej celor care caută un prilej ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu care se laudă.
13 Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Cristos.
14 Şi nu este de mirare, căci chiar Satan se preface într-un înger de lumină.
15 Nu este mare lucru, dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai dreptăţii. Sfârşitul lor va fi după faptele lor.
16 Iarăşi spun: să nu mă creadă nimeni nebun. Sau, altfel spus, suportaţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud şi eu puţin.
17 Ce spun în această îndrăzneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca şi cum aş spune din nebunie.
18 De vreme ce mulţi se laudă după firea pământească, mă voi lăuda şi eu.
19 Doar voi îi suportaţi cu plăcere pe nebuni, voi, care sunteţi înţelepţi!
20 Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, răbdaţi!
21 Spre ruşinea mea o spun că am fost slabi! Totuşi, orice poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune şi eu înainte.
22 Sunt ei evrei? Şi eu sunt! Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt! Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu sunt!
23 Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi – Eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în închisori, şi mai mult; în lovituri fără număr; de multe ori în primejdii de moarte.
24 De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una,
25 de trei ori am fost bătut cu nuiele, odată am fost împroşcat cu pietre, de trei ori s-a sfârâmat corabia cu mine, o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din poporul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi.
27 În osteneli şi necazuri, în vegheri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte!
28 Şi, pe lângă lucrurile din afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile.
29 Cine este slab, şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat, şi eu să nu ard?
30 Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.
31 Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care este binecuvântat etern, ştie că nu mint!…
32 În Damasc, guvernatorul regelui Areta păzea cetatea Damascului ca să mă prindă,
33 dar am fost dat jos pe o fereastră, într-un coş, peste zid, şi am scăpat din mâinile lor.