1 Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate: sănătate!
2 Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin diferite încercări,
3 ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre produce răbdare.
4 Dar răbdarea trebuie să-şi facă în mod desăvârşit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.
5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
6 Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc; pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
7 Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,
8 căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.
9 Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui;
10 bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui; căci va trece ca floarea ierbii.
11 Răsare soarele cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba; floarea ei cade jos şi frumuseţea înfăţişării ei piere; aşa se va vesteji bogatul în căile lui.
12 Fericit este cel care rabdă ispita. Căci după ce fost găsit bun, va primi coroana vieţii, pe care a promis-o Dumnezeu celor care-L iubesc.
13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: sunt ispitit de Dumnezeu; căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău şi El Însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
14 Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuşi şi ademenit.
15 Apoi pofta, când a conceput, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată comis, aduce moartea.
16 Nu vă înşelaţi, preaiubiţii mei fraţi:
17 orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
18 El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim primele roade ale creaturilor Lui.
19 Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi: orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, foarte încet la mânie,
20 căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.
21 De aceea, renunţaţi la orice necurăţie şi la orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.
22 Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri.
23 Căci dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă
24 şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită imediat cum era.
25 Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea libertăţii, şi va persevera în ea nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
26 Dacă crede cineva că este religios şi nu-şi stăpâneşte limba, ci îşi înşală inima, religia unui astfel de om este zadarnică.
27 Religia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să-i cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.