1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi predica în pustiul Iudeii.
2 El zicea: Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.
3 Acest Ioan este cel care fusese vestit prin profetul Isaia, când zice:
Iată vocea celui care strigă în pustie:
Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.
4 Ioan purta o haină de păr de cămilă şi la mijloc era încins cu o centură de piele. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el
6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
7 Dar când a văzut că mulţi farisei şi saduchei vin să primească botezul lui, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
8 Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.
9 Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: Avem ca tată pe Avraam! Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
10 Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.
11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel care vine după mine este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
12 Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţi cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.
13 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
14 Dar Ioan căuta să-L oprească. Eu, zicea el, am nevoie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?
15 Drept răspuns, Isus i-a zis: Lasă-Mă acum, căci se cuvine să împlinim toată dreptatea. Atunci Ioan L-a lăsat.
16 De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s-au deschis şi a văzut Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.
17 Şi din ceruri s-a auzit o voce care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea.