1 Când a văzut Isus mulţimile, S-a urcat pe munte şi, după ce S-a aşezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
2 Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:
3 Fericiţi sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
4 Fericiţi sunt cei care plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!
5 Fericiţi sunt cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!
6 Fericiţi sunt cei flămânzi şi însetaţi după dreptate, căci ei vor fi săturaţi!
7 Fericiţi sunt cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
8 Fericiţi sunt cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Fericiţi sunt făcătorii de pace, căci ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu!
10 Fericiţi sunt cei persecutaţi din cauza dreptăţii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
11 Fericiţi veţi fi când, din cauza Mea, oamenii vă vor calomnia, vă vor persecuta şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa i-au persecutat pe profeţii care au fost înainte de voi.
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va primi iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
15 Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub un vas oarecare, ci o pun în sfeşnic şi ea luminează tuturor celor din casă.
16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L glorifice pe Tatăl vostru care este în ceruri.
17 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Profeţii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
18 Căci adevărat vă spun: cât timp nu va trece cerul şi pământul, nu va trece nici cea mai mică frântură de literă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.
19 Aşa că oricine va strica una din cele mai mici dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe oameni aşa va fi numit cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va împlini şi îi va învăţa pe alţii să le împlinească va fi numit mare în Împărăţia cerurilor.
20 Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu va întrece dreptatea experţilor în Lege şi a fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
21 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.
22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său Prostule! va cădea sub pedeapsa Sinedriului; iar oricine-i va zice: Nebunule, va cădea sub pedeapsa focului iadului.
23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi să te împaci cu fratele tău; apoi vino să-ţi aduci darul.
25 Caută să te împaci repede cu reclamantul tău, cât timp eşti cu el pe drum; ca nu cumva reclamantul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna gardianului şi să fii aruncat în închisoare.
26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
27 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: Să nu comiţi adulter.
28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a şi comis adulter cu ea în inima lui.
29 Deci, dacă, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în iad.
30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi arunc-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în iad.
31 S-a zis iarăşi: Oricine îşi va lăsa soţia să-i dea un certificat de despărţire.
32 Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa soţia dintr-un alt motiv decât curvia îi dă prilejul să comită adulter; şi cine o va lua de soţie pe cea lăsată de soţul ei comite adulter.
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.
34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum, nici pe cer, pentru că este tronul de domnie al lui Dumnezeu;
35 nici pe pământ, pentru că este aşternu tul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur fir de păr alb sau negru.
37 Felul vostru de vorbire să fie: Da, da; nu, nu; ce trece peste aceste cuvinte vine de la Cel rău.
38 Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.
39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui care vă face rău. Ci oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l şi pe celălalt.
40 Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina lasă-i şi cămaşa.
41 Dacă te obligă cineva să mergi cu el o milă, mergi cu el două.
42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui care vrea să se împrumute de la tine.
43 Aţi auzit că s-a zis: Să-l iubeşti pe aproapele tău şi să-l urăşti pe vrăjmaşul tău.
44 Dar Eu vă spun: Iubiţi-i pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi-i pe cei care vă blestemă, faceţi bine celor care vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei care vă asupresc şi vă persecută,
45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46 Dacă îi iubiţi numai pe cei care vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi colectorii de impozite?
47 Şi dacă îi îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?
48 Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.