7
Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura.
De ce vezi tu aşchia din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu atenţie la bârna din ochiul tău?
Sau cum poţi zice fratelui tău: Lasă-mă să scot aşchia din ochiul tău şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău?…
Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea limpede să scoţi aşchia din ochiul fratelui tău.
Să nu daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă să vă sfâşie.
Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.
Căci oricine cere primeşte; cine caută găseşte; şi celui care bate i se deschide.
Cine este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră?
10 Sau dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe?
11 Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor care I le cer!
12 Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi profeţii.
13 Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei care intră pe ea.
14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei care o găsesc.
15 Feriţi-vă de profeţii mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori.
16 Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc.
20 Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.
21 Nu oricine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am profeţit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?
23 Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care aţi trăit fără de lege.
24 De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă.
25 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.
27 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.
28 După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui;
29 căci El îi învăţa ca unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau experţii lor în Lege.