5
Nu îl mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuieşte-l ca pe un tată; pe tineri sfătuieşte-i ca pe nişte fraţi;
pe femeile bătrâne, ca pe nişte mame; pe cele tinere, ca pe nişte surori, cu toată curăţia.
Cinsteşte-le pe văduvele care sunt cu adevărat văduve.
Dacă o văduvă are copii sau nepoţi de la copii, aceştia să se deprindă să fie evlavioşi întâi faţă de cei din casa lor şi să răsplătească efortul părinţilor, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.
Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, şi-a pus speranţa în Dumnezeu şi perseverează zi şi noapte în cereri şi rugăciuni.
Dar cea dedată la plăceri, deşi trăieşte, este moartă.
Porunceşte şi aceste lucruri, ca să fie fără vină.
Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.
O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n-aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur soţ,
10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeţi, să fi spălat picioarele sfinţilor, să-i fi ajutat pe cei nenorociţi, să fi dat ajutor în orice faptă bună.
11 Dar pe văduvele tinere să nu le primeşti, pentru că, atunci când poftele le despart de Cristos, vor să se mărite din nou
12 şi se fac vinovate de faptul că îşi calcă credinţa dintâi.
13 Totodată, se deprind să umble fără nici o treabă din casă în casă; şi nu numai că sunt leneşe, dar sunt şi guralive şi iscoditoare şi vorbesc ce nu trebuie vorbit.
14 Vreau, dar, ca văduvele tinere să se mărite şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea adversarului nici un prilej de batjocură,
15 căci unele s-au şi întors să-l urmeze pe Satan.
16 Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute şi să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve.
17 Prezbiterii care conduc bine să fie onoraţi cu îndoită cinste, mai ales cei care se îndeletnicesc cu predicarea şi cu învăţătura pe care o dau altora.
18 Căci Scriptura zice: Să nu legi gura boului când treieră bucate; şi: Vrednic este lucrătorul de plata lui.
19 Împotriva unui prezbiter să nu primeşti învinuire decât din gura a doi sau trei martori.
20 Pe cei care păcătuiesc mustră-i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă frică.
21 Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Cristos Isus şi înaintea îngerilor aleşi, să împlineşti aceste lucruri fără prejudecăţi şi să nu faci nimic cu părtinire.
22 Să nu-ţi pui mâinile peste nimeni cu grabă şi să nu te faci părtaş păcatelor altora. Pe tine însuţi păstrează-te curat.
23 Să nu mai bei numai apă, ci foloseşte şi puţin vin, din cauza stomacului tău şi datorită deselor tale îmbolnăviri.
24 Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.
25 Tot aşa şi faptele bune sunt cunoscute: şi cele ce nu sunt cunoscute, nu pot să rămână ascunse.