1 La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul.
2 Şi pământul era pustiu şi gol; şi întuneric era peste suprafaţa adâncului. Şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca peste suprafaţa apelor.
3 Şi Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!“ Şi a fost lumină. 4 Şi Dumnezeu a văzut lumina, că era bună; şi Dumnezeu a făcut despărţire între lumină şi întuneric. 5 Şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi.
6 Şi Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere în mijlocul apelor şi să despartă apele de ape“. 7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea şi a despărţit apele care erau dedesubtul întinderii de apele care erau deasupra întinderii. Şi aşa a fost. 8 Şi Dumnezeu a numit întinderea ceruri. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.
9 Şi Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele de sub ceruri şi să se arate uscatul!“ Şi aşa a fost. 10 Şi Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar strângerea apelor a numit-o mări. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11 Şi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vegetaţie, iarbă care face sămânţă, pomi roditori care fac rod după felul lor, în care este sămânţa lor, pe pământ“. Şi aşa a fost. 12 Şi pământul a dat vegetaţie, ierburi care fac sămânţă, după felul lor, şi pomi care fac rod, în care este sămânţa lor, după felul lor. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14 Şi Dumnezeu a zis: „Să fie luminători în întinderea cerurilor, ca să facă despărţire între zi şi noapte; şi să fie ca semne şi ca anotimpuri şi ca zile şi ani; 15 şi să fie ca luminători în întinderea cerurilor, ca să dea lumină pe pământ“. Şi aşa a fost. 16 Şi Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători: luminătorul cel mare, ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. 17 Şi Dumnezeu i-a pus în întinderea cerurilor ca să dea lumină pe pământ 18 şi ca să stăpânească asupra zilei şi asupra nopţii şi ca să facă despărţire între lumină şi întuneric. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19 Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.
20 Şi Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de mulţimi de fiinţe vii şi să zboare păsări deasupra pământului, sub întinderea cerurilor“. 21 Şi Dumnezeu a creat vieţuitoarele mari din ape şi fiecare fiinţă vie care se mişcă, de care mişună apele, după felul lor, şi fiecare pasăre înaripată, după felul ei. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 22 Şi Dumnezeu le-a binecuvântat, zicând: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă şi umpleţi apele în mări; şi păsările să se înmulţească pe pământ“. 23 Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea.
24 Şi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul fiinţe vii după felul lor, vite şi târâtoare şi animale ale pământului, după felul lor“. Şi aşa a fost. 25 Şi Dumnezeu a făcut animalele pământului, după felul lor, şi vitele, după felul lor, şi fiecare târâtoare a pământului, după felul său. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
26 Şi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; şi ei să stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerurilor şi peste vite şi peste tot pământul şi peste orice târâtoare care se târăşte pe pământ“. 27 Şi Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său; l-a creat după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a creat.
28 Şi Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării şi peste păsările cerurilor şi peste orice vietate care se mişcă pe pământ“. 29 Şi Dumnezeu a zis: „Iată, v-am dat orice iarbă care face sămânţă, care este pe suprafaţa întregului pământ, şi orice pom în care este rod cu sămânţă în el: să vă fie ca hrană. 30 Şi oricărui animal al pământului şi oricărei păsări a cerurilor şi oricărei târâtoare care se târăşte pe pământ, în care este un suflet viu, i-am dat ca hrană orice iarbă verde“. Şi aşa a fost.
31 Şi Dumnezeu a văzut tot ce făcuse; şi, iată, era foarte bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.